Poveste de iubire la IasiEl. La moartea lui, casele Iasilor au suspinat. Acum doua toamne, intr-un octombrie ploios, orasul a pierdut pe unul dintre cei mai buni prieteni pe care i-a avut vreodata: Constantin Liviu Rusu. Muzeograf de exceptie, a ramas in mintile celor vii ca un adevarat "ctitor de a...
Poveste de iubire la IasiEl
La moartea lui, casele Iasilor au suspinat. Acum doua toamne, intr-un octombrie ploios, orasul a pierdut pe unul dintre cei mai buni prieteni pe care i-a avut vreodata: Constantin Liviu Rusu. Muzeograf de exceptie, a ramas in mintile celor vii ca un adevarat "ctitor de asezaminte". A reinviat din morti casele memoriale "George Toparceanu", "Otilia Cazimir", "Mihail Sadoveanu", si casa "Vasile Alecsandri" din Mircesti. Ultima creatie muzeistica - la care a lucrat impreuna cu sotia si colega sa Olga Rusu - e Casa Memoriala "Costache Negruzzi" de la Hermeziu-Trifesti. Fara el, aceste case poate nici n-ar mai fi fost astazi. Sau ar fi fost moarte, secatuite de povesti, simple adunaturi de ziduri, pe langa care treci indiferent, mirandu-te ca n-au fost inca demolate.
A iubit Iasii cu toata forta inimii lui. I-a iubit cu patima, mai mult decat oricare dintre contemporanii sai. Ani de-a randul, urmat de buna lui sotie, a trecut pe la fiecare mormant din cimitirul Eternitatea, cu bardita in mana, taind balariile, descifrand inscriptiile roase de vreme si fotografiindu-le, a intrat prin toate casele vechi ce aveau sa dispara datorita unor "sistematizari" sau simplelor nepasari omenesti, le-a iscodit istoria, le-a pus catre strada placute memoriale, intr-un cuvant, "a pus orasul in ordine", dandu-i cinstirea pe care a avut-o odinioara. Numele de "Iasi" e nelipsit din titlurile tuturor cartilor sale: "Iasi, oras al marilor destine", "Iasi", "Prin Iasii de odinioara", "Cimitirul Eternitatea din Iasi", "Iasii, intre legenda si
