Meserii Uitate. Timpurile se schimba, gusturile se schimba, modele la fel. In iuresul prefacerilor, tot mai multe dintre meseriile aflate ieri la mare cinste sunt obligate sa-si restranga dramatic aria, ori chiar sa iasa de tot din scena, impreuna cu recuzita de epoca si cu amintirile lor. Printre m...
Meserii Uitate
Timpurile se schimba, gusturile se schimba, modele la fel. In iuresul prefacerilor, tot mai multe dintre meseriile aflate ieri la mare cinste sunt obligate sa-si restranga dramatic aria, ori chiar sa iasa de tot din scena, impreuna cu recuzita de epoca si cu amintirile lor. Printre mestesugarii in mare voga odinioara, in prezent dati uitarii, la loc de frunte se afla palarierii si ceaprazarii. In doua colturi indepartate de tara, la Campulung-Muscel si la Cluj, doi dintre ultimii mohicani evoca timpurile de glorie ale meseriilor lor.
Ultimul ceaprazarMiron Miculici"Daca munca ti-e draga, iei toate relele mai usor"
"Firma mica si innegrita de vreme atarna deasupra unor usi maronii si a unei vitrine pline cu sepci. Indaratul obloanelor - o camaruta intunecata si pitica, insufletita insa de verva nemaipomenita a celui mai in varsta ceaprazar al Clujului, Miron Miculici. Mesterul are astazi 85 de ani si lucreaza in meserie de cand se stie. Ii e drag sa povesteasca de tineretile sale si inca si mai drag sa vorbeasca de mestesugul ceaprazariei - mestesug caruia i s-a dedicat in urma cu 70 de ani.
"...Si eu is deja prea mult..."
- O varsta venerabila, o viata de om petrecuta in slujba meseriei! N-ati obosit sa tot faceti ceaprazuri, d-le Miculici? Nu v-ati saturat de atata munca?
- Nicidecum si niciodata. Mi-e drag sa lucrez si-mi iubesc meseria cum nu se poate. Asa o fost sa fie. Dupa patru clase primare, cand ai mei m-au dat mai departe la Scoala de Aeronautica Medias, am fugit inapoi ac
