Balcanii între real şi imaginar

Pe parcursul unui studiu de trei sute de pagini, Maria Todorova urmăreşte istoria, atît de paradoxală, a formării unei imagini negative a spaţiului geografic intrat în conştiinţa europeană cu un nume pe care documentele îl pomeneau rareori înainte de jumătatea secolului XIX - Balcanii. Cartea sa, tradusă în română anul trecut, la Humanitas, sub titlul "Balcanii şi balcanismul", a apărut în engleză în 1997, în contextul în care războiul din Bosnia ilustrase, pe deplin şi în chip aproape didactic, termenul de "balcanism", suprasaturat de înţelesuri negative. Un context pe care studiul îl exploatează în mod savant şi cu suficientă diplomaţie.

Intrate în repertoriul de insulte al Europei în preajma războaielor balcanice, cuvintele "balcanism" şi "balcanizare" ascund în spatele lor, în ciuda unei aparente "împietriri", o istorie ambiguă şi destul de lungă, aşa că scopul pe care şi-l propune Maria Todorova nu e tocmai unul uşor. Analiza complexului de fenomene care instaurează o imagine şi un sens, deseori complet diferite de modelul lor real, presupune un discurs interdisciplinar şi un material documentar enorm. A elucida sensul "balcanismului" înseamnă a redescoperi Balcanii în raport cu tot ceea ce s-a scris despre ei, începînd cu un veac şi jumătate în urmă, data la care regiunii începe să-i fie asociată în mod constant o identitate supraregională şi totodată numele de Balcani, pe atunci lipsit de orice înţeles negativ. Studiul Mariei Todorova este unul savant şi sperdocumentat. Autoarea îşi culege informaţiile din cele mai diverse domenii şi uimeşte prin dexteritatea cu care stabileşte corelaţii între acestea. Ceea ce descoperă cercetătoarea americană nu este însă o imagine unică sau unitară a Balcanilor, ci mai degrabă o serie de imagini difuze, adesea suprapuse, schematice şi stereotipe, cu un nucleu comun însă, şi