Component al cercului de tineri literaţi care au făcut să apară, în 1941, revista ,,Albatros" (şapte numere), Dinu Pillat a publicat în paginile acesteia, pe lângă recenzii critice, o naraţiune în foileton intitulată Jurnalul unui adolescent. Ea prefigurează cariera de prozator a lui Dinu Pillat, furnizând viitoarelor sale romane, Tinereţe ciudată (1943) şi Moartea cotidiană (1946), câteva personaje şi situaţii. A mai existat un roman al său, scris ulterior şi nepublicat, pierdut în condiţii la care am să mă refer. Cei care au avut prilejul să-l citească în manuscris susţin că şi el fructifica unele elemente din Jurnalul unui adolescent.
Să spun însă, înainte de alte lucruri, că această carieră de prozator a lui Dinu Pilalt, începută timpuriu, a fost una fracturată. La fel ca şi cele ale lui Pavel Chihaia, Mihail Villara sau Alexandru Vona, cum deja am arătat când am scris, în acelaşi cadru, despre aceşti prozatori din generaţia ivită în anii războiului. Epoca în care s-au manifestat, la debut şi mai cu seamă după aceea, le-a fost neprielnică.
Dar să vedem cazul lui Dinu Pillat. În 1942, când avea 21 de ani şi era student, scrisese în vacanţa de vară, petrecută la Miorcani, romanul Tinereţe ciudată, amplificând şi organizând altfel textul publicat anterior în ,,Albatros". A apărut în anul următor cu prefaţa celui mai popular scriitor din epocă, Ionel Teodoreanu. Cu tot acest gir, aflându-ne în război, cartea nu a avut cine ştie ce ecou (a scris totuşi despre ea Pompiliu Constantinescu), mai rău fiind însă faptul că o bună parte din tiraj a fost distrusă la bombardamentele din primăvara lui 1944, odată cu imobilul în care funcţiona Editura Modernă, care tipărise romanul. Moartea cotidiană, al doilea roman, înregistrează şi mai puţine ecouri decât primul, nesemnalat, la apariţie, nici măcar în ,,Lumea" lui G. Călinescu, profesorul căruia Dinu Pillat
