convorbire cu Cristian PÎRVULESCU, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia După 4 scrutinuri putem trage cîteva concluzii în ceea ce priveşte sistemul politic românesc. O concluzie generală ar fi legată de însuşi modul său paradoxal de funcţionare: deşi încadrat generic în rîndul sistemelor de reprezentare proporţională, sistemul e mult mai asemănător, în ceea ce priveşte efectele, celui majoritar - iar polarizarea scenei politice nu este decît una dintre modalităţile de a o ilustra. O altă observaţie ar fi legată de tensiunea dintre opţiunile politice şi produsul electoral, adică de cum se traduc voturile în locuri: disproporţia dintre pragul electoral şi magnitudinea circumscripţilor a condus la un dezechilibru de pe urma căruia numai partidele mari au avut de cîştigat. Lipsa de reprezentativitate a Parlamentului nu este numai o problemă politică, instituţională, ci şi una civică, iar simptome ca popularitatea extrem de scăzută a parlamentului şi slaba participare a cetăţenilor în chestiuni publice arată exact această uriaşă distanţă dintre aleşi şi alegători. Ca reacţie la această situaţie, Asociaţia Pro Democraţia a format o coaliţie civică pentru susţinerea unui nou Cod Electoral. Deja a început strîngerea de semnături pentru acest proiect legislativ. Conform proiectului iniţiat de APD, două treimi din mandatele de deputat ar urma să fie atribuite prin vot uninominal, iar o treime prin scrutin de listă. (M. M.)

De ce avem nevoie de un nou sistem electoral? Sistemul electoral este o componentă centrală a sistemului politic. Funcţionarea armonioasă a vieţii politice depinde în mod direct de criteriile de selecţie a clasei politice. După un deceniu de experimente democratice, clasa politică românească se află în faţa examenului reformării sale. Alegerile din 2000 au confirmat ceea ce anchetele sociologice anunţau de mai multă vreme: audienţa scăzută a p