Un partid altfel. Alegerile din noiembrie 2000 au reprezentat o infrangere catastrofala pentru dreapta romaneasca. Victima principala a fost Pntcd-ul, partidul ce domina nucleul coalitiei aflate la Putere, Conventia Democratica. Pntcd-ul, care a impus in perioada 1996-2000 trei prim-ministri, a rata...
Un partid altfel
Alegerile din noiembrie 2000 au reprezentat o infrangere catastrofala pentru dreapta romaneasca. Victima principala a fost Pntcd-ul, partidul ce domina nucleul coalitiei aflate la Putere, Conventia Democratica. Pntcd-ul, care a impus in perioada 1996-2000 trei prim-ministri, a ratat pana si reprezentarea parlamentara. El a tras toate ponoasele unei guvernari haotice si inconsecvente, la fel de corupte precum cea de dinainte. Ba chiar, pentru multi alegatori, mai corupte. Observatia este primara: Pntcd-ul a guvernat impreuna cu alte partide, ale caror interese i-au fost, deseori, straine. Competitia interna din coalitia aflata la putere a rabufnit in nenumarate scandaluri publice, care au facut vizibile tentativele fiecarei grupari partinice de a-si satisface clientii, creand impresia unei aprige lupte pentru ciolan. In realitate, principala cauza a infrangerii dreptei a fost faptul ca a dus o politica practic calchiata, dupa cea a stangii ce a guvernat anterior. In 1996, dreapta venea la putere pe fondul unei imense asteptari sociale: electoratul se astepta la altceva, la o schimbare radicala a modului de gestionare a tranzitiei. Toate guvernele de dupa 1989 au afirmat ca obiectivul lor este formarea unei puternice clase de mijloc, capabila sa asigure stabilitatea sociala, pe fondul redecolarii economiei de piata. Or, la zece ani de la rasturnarea comunismului, s-a putut constata o polarizare marcata a societatii romanesti, o impartire a ei, dupa "modelul sud-american", intre o oligarhie extrem de bogata si insolenta si o masa de