S-a discutat mult la Paris despre 84, Charing Cross Road, cartea semnată de Helene Hanff care a fost în sfârşit tradusă în franceză (Ed. Autrement, 2001, traducere de Marie-Anne de Kisch). În sfârşit, deoarece, 84, Charing Cross Road apăruse în Statele Unite în urmă cu mai bine de treizeci de ani. Este o carte despre cărţi, scrisă fără intenţia de a fi publicată şi care, totuşi, va cunoaşte un succes enorm. Timp de două decenii de la New York la Londra va traversa de multe ori oceanul sub formă de ,,roman", piesă de teatru şi film (cel realizat în 1987 de David Jones având ca interpreţi pe Ann Bancroft şi Anthony Hopkins e considerat de Thomas Simonnet - autorul postfeţei - ,,cel mai frumos film despre cărţi, poate singurul reuşit vreodată"), pentru ca acum, pe filieră franceză, succesul să se amplifice şi să se întregească.

Autoarea, Helene Hanff, născută la Philadelphia în 1916, nutreşte de tânără o mare pasiune pentru teatru. Obţine o bursă care-i permite să se instaleze în Manhattan. Scrie zeci de piese pe care niciodată, nimeni nu le va pune în scenă. Se resemnează şi devine scenaristă la televiziune. În ciuda decepţiilor şi a unei existenţe precare, Helene Hanff decide la peste treizeci de ani să-şi completeze, ca autodidact, studiile pe care nu le putuse face la vremea potrivită.

Nesatisfăcută de ceea ce găseşte la New York, se adresează librăriei londoneze Marks&Co - 84, Charing Cross Road - pe care o descoperise într-un anunţ publicitar. Douăzeci de ani (1949-1969) va dura corespondenţa dintre această femeie pasionată, maniacă, extravagantă, imprevizibilă, ironică, sentimentală, lefteră, generoasă şi Frank Doel eruditul, neobositul, devotatul, discretul anticar londonez. Cele peste optzeci de scrisori, dispuse cronologic, fără nici o intervenţie în text şi nici un comentariu, constituie materia acestei cărţi pe drept cuvânt subintitulată