1 Decembrie 1918. O sarbatoare inecata in uitare si amar. "In urma cu 83 de ani, prin lupta si sacrificiul ei, Romania a oferit lumii un exemplu de stat mic, cu un popor viteaz, care printr-o extraordinara incordare de forte si un inalt spirit de sacrificiu a putut sa tina piept unora dintre cele mai...
1 Decembrie 1918
O sarbatoare inecata in uitare si amar
"In urma cu 83 de ani, prin lupta si sacrificiul ei, Romania a oferit lumii un exemplu de stat mic, cu un popor viteaz, care printr-o extraordinara incordare de forte si un inalt spirit de sacrificiu a putut sa tina piept unora dintre cele mai mari puteri europene: Germania si Austro-Ungaria. Romanii au luptat cu un eroism fara seaman, jertfa de sange ridicandu-se la cote impresionante: la o populatie de 7.400.000 de locuitori, Romania a pierdut cu totul 800.000 de oameni, mai mult decat oricare alt popor european (ca numar de morti la mia de locuitori). La temelia statelor nationale create in 1918 pe ruinele Imperiului Habsburgic, se afla deci si sangele ostasilor romani." Asa scria, in urma cu 14 ani, istoricul Ion Scurtu, intr-un admirabil volum dedicat zilei de 1 Decembrie 1918. Cu doi ani inaintea Revolutiei din 1989, 1 Decembrie nu devenise, daca va amintiti, Ziua Nationala a Romaniei, dar in sufletele noastre, ale tuturor, satui pana peste cap de sarbatorile de partid, de sarbatorile familiei din capul tarii, de aniversarile internationalist-comuniste, aceasta zi trecea drept cea mai importanta a intregii suflari romanesti. Cantecul devenit astazi Imn de Stat nu era nici macar transmis la televiziune sau la radio (spun aceasta pentru cei mai tineri sau pentru cei care au uitat). Odata cu descatusarea de acum 12 ani, ne-am inchipuit ca ziua de 1 Decembrie, pusa in sfarsit in drepturile ei firesti, va reprezenta actul nostru de identitate definitiv, axa stabilitatii morale si poli
