Pensiunea animalelor de la Ostra. Undeva, in inima Bucovinei, nu departe de Voronet, se afla comuna Ostra, unde satenii traiesc in buna intelegere cu minerii de la Tarnita sau Lesul Ursului, mine partial dezafectate.. Zona este defavorizata din punct de vedere economic, dar binecuvantata de Dumnezeu...
Pensiunea animalelor de la Ostra
Undeva, in inima Bucovinei, nu departe de Voronet, se afla comuna Ostra, unde satenii traiesc in buna intelegere cu minerii de la Tarnita sau Lesul Ursului, mine partial dezafectate.
Zona este defavorizata din punct de vedere economic, dar binecuvantata de Dumnezeu, pentru ca acolo nu s-a simtit nici un cutremur, nu este seceta si nici alte dezlantuiri ale naturii.
Acolo ne petrecem si noi vacantele, la casa bunicilor, casa noastra acum, pentru ca batranii s-au prapadit.
Odata cu casa ne-a ramas mostenire si Alina, o catelusa din rasa Ciobanesc carpatin, care a realizat tot ce s-a intamplat si ne-a acceptat pe noi ca stapani. O ingrijeste fratele mamei, care este vecin cu noi si care ne povesteste ca, dupa plecarea noastra, cand se sfarsesc vacantele (eu sunt student, iar parintii sunt profesori la Buzau), Alina nu mananca cate trei zile nimic, de suparare. Tot unchiul spune ca stie totdeauna cand vreunul dintre noi se intoarce in sat, pentru ca Alina intra in post negru. Sa vedeti ce bucurie este pe ea cand sosim. Schiauna, pana nu ne ducem pe rand s-o mangaiem. Si pisica este la fel de credincioasa. Dupa ce plecam, mai sta o zi, doua pe langa casa, apoi pleaca si ea saracuta, dar nu va vine sa credeti... pleaca la rude, la fratele mamei ori la matusa Eugenia, iar la aparitia noastra ne pomenim iarasi cu ea in prag.
Vara aceasta am vizitat niste prieteni din sat, familia Floarea si Toader Racila; o familie de oameni minunati, cum numai in Bucovina gasesti (este o parere personala). Desi toti
