Madalina Manole"Imi doresc enorm sa devin mama. Un copil mi-ar desavarsi viata". Pe sub arcadele toamnei, Madalina Manole pare mai frumoasa ca niciodata: subtire, zvelta, inconjurata de aura parului ei bogat. N-ai zice ca au trecut mai mult de doua decenii de la debut, de la ziua in care s-a urcat,...
Madalina Manole"Imi doresc enorm sa devin mama. Un copil mi-ar desavarsi viata"
Pe sub arcadele toamnei, Madalina Manole pare mai frumoasa ca niciodata: subtire, zvelta, inconjurata de aura parului ei bogat. N-ai zice ca au trecut mai mult de doua decenii de la debut, de la ziua in care s-a urcat, timida, pe scena, insotita de o chitara.
- Madalina, uitarea si timpul nu par sa-si puna pecetea asupra ta. Esti la fel de frumoasa si la fel de iubita ca la debut. Oare determinarea pe care o afisezi in orice imprejurare isi are radacina intr-o copilarie ocrotita si fericita sau esti pur si simplu o luptatoare de linia intai?
- Am fost, intr-adevar, un copil iubit si ocrotit, desi parintii mei n-au avut parte de un start prea usor in viata. S-au casatorit atunci cand aveau 21 si respectiv 22 de ani. Erau cumplit de tineri, iar faptul ca noi, eu si fratele meu, am aparut imediat, in sir indian, nu a facut decat sa le ingreuneze situatia. Mama a renuntat la serviciu, ca sa se ocupe indeaproape de noi, sa fie o mama in adevaratul sens al cuvantului si sa nu facem parte din trista generatie a "copiilor cu cheia de gat". Sacrificiul ei a insemnat insa ca familia noastra a fost nevoita ca vreme de saptesprezece ani sa supravietuiasca dintr-un singur salariu: cel al tatei. Ne-am chinuit foarte mult. Tin minte ce manevre financiare trebuia sa faca ai mei, ca sa ne cumpere si noua cate o pereche de blugi. Apoi, toata copilaria mi-am dorit sa am si eu o bicicleta Pegas. Cu toata bunavointa, parintii n-au putut sa-mi cumpere una, asa ca eram nevoita sa t
