Identificări

Constituit ca replică (pregnant) românească în cadrul dezbaterii mai largi despre postcolonialism, postcomunism şi discurs identitar, primul număr al Caietelor Echinox (şi colocviul "Postcolonialism şi interculturalitate" organizat de Asociaţia Română de Literatură Comparată, de la care porneşte şi ale cărui lucrări le publică) încearcă o analiză a tarelor identitare est şi vest-europene şi a recompunerii dificile, deficitare a identităţilor naţionale ale statelor foste comuniste.

înlocuind, într-o perspectivă pragmatică, autoritatea şi imaginea identităţii naţionale imuabile cu politica culturală, cea care, prin dezbateri, modelează discursul public în direcţia principiului de political correctness, Richard Rorty creează premisele discuţiei despre o identitate eliberatăde ontologic, desacralizată. Mai mult decît atît, cel de-al doilea eseu publicat aici schiţează contururile culturii literare, "o cultură care a înlocuit atît religia cît şi filosofia cu literatura", şi în cadrul căreia "izbăvirea urmează să fie dobîndită intrînd în contact cu limitele actuale ale imaginaţiei umane". Multiculturalismul şi pluriperspectivismul sînt astfel aşezate printre cele mai importante trăsături ale acestei culturi: "în locul ideii socratice de auto-examinare şi cunoaştere-de-sine, intelectualul literar pune ideea de amplificare a eului printr-o luare la cunoştinţă a cît mai multor moduri de a fi uman".

în concordanţă cu acest deziderat (parte dintr-o tradiţie deja a definirilor societăţii postmoderne), mitul european, cu toate trăsăturile discursului identitar care au făcut obiectul unor numeroase contestări şi repoziţionări delicate (vezi şi dezbaterea în jurul canonului, europocentrist, prezentă aici prin eseul lui Mircea Martin), este privit din afară. Europa este, la origine, o colonie, "the first great colony of the world, at least of t