Despre agricultura judetului se poate vorbi in superlative, unele chiar absolute, dar si la modul cel mai peiorativ cu putinta. La noi, pamintul s-a lucrat si se lucreaza cu masini agricole moderne, de toate tipurile, dar si cu vaca, boii si calul. E drept, terenul este farimitat in mare parte. Nu se poate vorbi, de pilda, decit pe vaile riurilor de citeva suprafete mai intinse, unde se face agricultura de mare performanta si unde chiar se practica acest lucru. Pe Valea Prutului, Birladului si Tutovei, Vasluietului si Racovei, se munceste in conditii cit de cit normale. Atunci cind se trece la deal, problema se schimba cu 180 de grade si nu mai e aproape nimic de zis. Doar ca pe pantele de la Ivanesti si Puiesti, trebuie priponit dovleacul pentru a nu o lua la vale. In aceste zone, de altfel, se face si agricultura de subzistenta, necesara pentru cei ce au devenit proprietari. Crime pentru pamintul care ne hraneste Din punct de vedere al suprafetei agricole, de peste 400 de mii de hectare, judetul Vaslui se plaseaza in primele 12 ale tarii. Efortul ce a trebuit si trebuie facut pentru a pune in posesie proprietarii acestui teren este suficient de mare. Legea 18/1991, care a descatusat intr-un fel simtul proprietatii la romani, a devenit si una dintre cele mai controversate acte normative. S-a pus, de la inceput, problema daca improprietaririle se efectueaza "de regula pe vechile amplasamente", sau se realizeaza potrivit legii in intregul sau. De aici au pornit conflicte, unele singeroase, deoarece in numele pamintului ce ne hraneste pe toti au fost si vor fi comise crime. Cele mai multe certuri au avut loc intre rude, fiindca acolo s-a pus de la inceput problema mostenirilor. Toata aceasta tevatura continua si astazi, aducind bani buni in buzunarele avocatilor. Cite guverne, atitea legi Pentru a fi impartit celor ce-l poseda, fondului funciar i-au trebuit mai multe l