La New Orleans, sezonul Carnavalului începe la 1 ianuarie - ceea ce înseamnă că toată suflarea se cufundă în procesul febril care îi va transforma pe localnici din roboţei de povară în creaturi de vis. Încep cu penele. Platon spunea că oamenii sînt bipezii rămaşi fără pene, aşa că toată lumea trudeşte de zor la restaurarea creaturilor tragic jumulite deplînse de Platon. Apoi se întind la mătase, piele şi boieli, după care se apucă să mărşăluiască pe străzi, purtînd mesaje greu de înţeles. Rubrica de Stil din New York Times anunţa recent că suprarealismul este din nou la modă. În New Orleans, el nici nu s-a demodat vreodată. NY Times a cam pierdut şirul: în urmă cu cîteva săptămîni, umbla vorba că Ironia se ascunde, că Satira ar face mai bine să-şi păzească spatele şi că duşmanii decadenţei (occidentale) strîng rîndurile şi se regrupează, atît înlăuntrul cît şi în afara ţării. Dar cu greu poţi concepe suprarealismul fără ironie, satiră sau decadenţă. Deci, cum rămîne? Mă rog, în New Orleans pur şi simplu nu contează. Ne trezim ironici, ne satirizăm cît e ziua de lungă şi apoi ne descompunem estetic. Prima paradă de carnaval care va mărşălui este Krewe de Vieux, o hoardă sălbatică de vreo 900 de suflete, împărţită în 29 de triburi - sau sub-krewe - cum ar fi Krewe of L.E.W.D., Krewe de Vieux Doo, Krewe of Underwear, Seeds of Decline, Mystic Krewe of the Inane, Krewe of Comatose şi multe altele, deopotrivă de duhnitoare, trăsnitoare şi aromitoare. Liantul care ţine hoarda unită este dispreţul universal (pentru orice fel de infatuare) şi colecţia de scăpărătoare moduri de a-l demonstra. Participanţii la paradă, cu măşti, pene sau despuiaţi, mărşăluiesc într-o stare de combativitate delirantă. Tema paradei de anul acesta este
"Depraved New World" - "O Lume Nouă Depravată" - un răspuns pe măsură dat acelora care ne-au şuguşat fericirea. Participanţii bombarde
