"Tov. Petrea Nicolae: Eu pînă după 23 august nu am avut posibilitatea să-mi însuşesc teoria revoluţionară şi unde mă trimitea partidul, mă duceam, chiar dacă eram arestat. Să vă spun cum am fost arestat în 1935. Eram utecist din 1933 şi vine tov. Bughici din biroul regional de la Iaşi cu Mihailovici şi spune: «Ştii la Buhuşi este grevă şi din toate părţile vin oameni cu ajutor; e bine să mergi şi tu din partea ţăranilor din satul tău». După explicaţie mi-a spus: «Ştii că acolo s-ar putea să fii arestat, dar dacă vei fi arestat, să nu spui nimic». Am fost arestat dar nu am spus nimic. În fond nu eram verificat în focul luptei. Mi-a fost frică mai mult ca orice de faptul ca să nu fiu scos din muncă, mai ales după război. Dar, situaţia mea se ştie mi s-a luat carnetul şi mi s-a spus că mi s-a dat din greşeală. Atunci era prin 1948, eram activist la Comitetul central al Frontului Plugarilor. De atunci am fost arestat şi condamnat la 5 ani. Am stat în închisoare din august 1951 pînă în octombrie 1955. Tov. Gh. Stoica: Ce ţi s-a cerut? Tov. Petrea Nicolae: Ancheta mi-a cerut să spun cum am trădat alături de Foriş şi Koffler. Să vă spun că nu mai ţin minte, în situaţia în care eram, şi nu o dată mi-a venit ideea să mă dau cu capul de un perete, şi să nu mai trăiesc. Pînă la urmă am spus: spuneţi-mi ce vreţi să declar, însă să mă asiguraţi că serveşte interesele partidului şi eu vă declar. Mi-a spus atunci că sînt şmecher. Ancheta a durat vreo 2 ani. Nu spun a cui este vina - aşa era situaţia atunci. Tov. Gh. Stoica: Te-au bătut? Tov. Petrea Nicolae: Nu aş putea spune că m-a bătut chiar dacă mai mi-a dat cîte una. Am spus ca să-mi dea să declar că Foriş, Koffler şi Victoria Sîrbu au constituit un grup duşmănos partidului şi eu i-am sprijinit. Le-am spus: să nu mă întrebaţi cum că nu ştiu."

(Dan Cătănuş, Ioan Chiper, Cazul Ştefan Foriş, Editura Vremea, 1999) Tita