Nu numai americanii pot face filme înduioşătoare cu poveşti de Crăciun. Sîntem şi noi în stare. Prin urmare, doi tineri, o fată şi un băiat, care au rezistat cu eroism tuturor tentaţiilor la "Vara ispitelor", s-au întîlnit din nou (nu trebuie precizat, decît eventual în flash-back, că ei se cunoşteau mai de mult) la "Seara regăsirii", pentru a se regăsi definitiv, pentru toată viaţa, la "Căsătorie în direct", după o serie de peripeţii, între care se remarcă faptul că, împotriva tuturor regulamentelor, au cîştigat amîndoi la (surpriză-surpriză!) "Lanţul slăbiciunilor" suma maximă pusă în joc. Cu zecile de milioane dobîndite pe căi legale (de altfel, nimeni nu mai cîştigă bani decît pe căi legale, în România), fără să mai treacă prin etapele "Din dragoste" şi "Iartă-mă", fără să mai treacă nici pe la emisiunea lui Mircea Badea, care de mult vinde bilete la metrou, ei merg, împreună fireşte, să cumpere o locuinţă nouă şi o Lancia ultimul tip, prilej cu care
constată schimbările uluitoare produse în ţară. Astfel, numai pe baza buletinului de identitate (sau a talonului de pensie), totul se poate cumpăra cu numai 50 la sută din preţ, inclusiv biletul la tren sau tramvai, curentul electric, căldura (ruşii, văzînd că am intrat în NATO, au ieftinit gazele), apa costă de zece ori mai puţin, rîurile se poluează cel mult cu Chanel, toată lumea, cu o ne-viză Schengen, poate lucra oricît - dacă are chef de lucru - în Occident, legitimaţiile de maghiari se dau la toţi românii, miliardarii de carton, hîrtie gofrată sau poliacril au împărţit banii cu şomerii, întreprinderile privatizate angajează oameni cu duiumul, numai că, în România fiind un belşug neţărmurit (mai ceva decît realismul neţărmurit al lui Garaudy), nimeni nu mai are nevoie şi nici nu prea are motiv să muncească. Mi s-a spus că, în primul rînd, filmul nu are nici o legătură cu Crăciunul, iar, în al doile