Anul 2002 va fi, asadar, in conceptia lui Adrian Nastase, anul marii demascari. Dupa altii, anul care vine ar putea fi un nou an al rafuielilor politice. Mai ales ca, in mod simbolic, liderul celui mai important partid din Parlament, adica Adrian Nastase insusi, nu a primit scrisoarea cu pricina. Primele spuse ale lui Adrian Nastase dupa investirea ca prim-ministru au fost ca el e un om pragmatic, el lucreaza pentru viitor. In jargon politic, a fi pragmatic inseamna a nu avea prejudecati. In primul sau an de guvernare, pe culoarele Palatului Victoria sau Casei Parlamentului au curs tone de pragmatism. Principala grija a cabinetului Nastase a fost sa se faca iubit si sa le demonstreze oamenilor ca, daca ei nu-l vor, el ii vrea. S-au semnat acorduri si protocoale, s-au strans maini si s-au rostit discursuri. Prin zambete bine simtite si prin promisiunea unui viitor de aur, liderul PSD si-a atras un nou manunchi de tovarasi de drum. "Vremea combinatiilor politice cu iz de national-comunism a trecut", spunea el. "Trebuie sa privim in viitor."
De-a lungul si de-a latul anului 2001, premierul Nastase si amicii lui au transformat preocuparea, legitima de altfel, pentru viitor, in ideologie. Pe tot parcursul anului, guvernul a elaborat strategii si proiecte, programe si planuri de masuri urgente cat pentru trei cincinale. Chiar si oficialii straini, impresionati de volumul de opere, au convenit ca Romania, desi isi refuza inca un trecut, pare sa aiba un viitor promitator.
Dar nu e o simpla ironie a sortii faptul ca Adrian Nastase se gandeste la viitorul Romaniei, tampla la tampla cu diversi si numerosi dinozauri scosi de la naftalina din primele zile ale primului an de mandat. Acestia sunt niste profesionisti ai viitorului ideologic, inca de pe vremea cand faceau planificari aiuristice pentru economia cincinala comunista. Efortul lui Adrian Nastase de a-si atr