O geografie de nume După Yehudi Menuhin, secolul XX a trezit cele mai mari speranţe şi a distrus toate iluziile şi idealurile. Secolul XX poate fi împărţit, după mine, în patru perioade: a) Marele Război 1914-1918 b) Iluzia păcii sau ascensiunea extremelor 1919-1939 c) Războiul ideologiilor 1939-1945 d) Războiul lumilor 1945-1991. Ceea ce este între 1991 şi 2001, 11 septembrie este o perioadă de tranziţie spre o epocă nouă care nu va fi denumită decît atunci cînd se va fi sfîrşit. Că i se va spune post-modernism, c-era, post-litic, Internet-age, anii americanismului sau post-comunism, rămîne de văzut. Cred că ce se va reţine din secolul XX va fi o geografie de nume: Lenin, Wall Street, Hitler şi Stalin, Holocaust, Yalta, Hiroshima, Neil Amstrong, Elvis Presley, JFK, Marilyn Monroe şi Playboy, Ceauşescu, Computerul şi Internetul, Vietnam şi Afganistan, Zidul Berlinului, Gorbaciov şi Revoluţia şi peste toate planează "ultima religie a umanităţii", Comunismul. Şi asta pentru că lumea care s-a prăbuşit la sfîrştul anilor '80 a fost lumea modelată de impactul Revoluţiei ruse din 1917. T.S. Eliot spunea: "aşa se termină lumea - nu cu un bum, ci cu un scîncet". Secolul XX s-a încheiat cu amîndouă. La sfîrşitul secolului sîntem martorii unei lumi în care trecutul, inclusiv trecutul din prezent, şi-a pierdut rolul, în care vechile reguli, scheme, hărţi nu mai sînt valabile, neştiind unde trebuie să ajungem şi nici măcar dacă va fi bine sau nu. Secolul XXI va fi secolul Speranţei... sau nu va fi deloc. Enghin CIAUŞ

str. D. Eugeniu, Constanţa

ciauş_enghin@personal.ro

Rîsu-plînsu Ai la ce te gîndi dacă citeşti, fie şi pe sărite, numărul 454 din Dilema dedicat succesului la români. Iată spre exemplu, într-un loc, dl Alfred Bulai constată că "societatea noastră, în mod firesc şi normal (sic!) s-a stratificat puternic". În alt loc, dl Carol Popa, d