Pierdut in tranzitie...Mihai EminescuLa fiecare 15 ianuarie, Eminescu se naste din nou. - Nu prea demult, celebrarea lui Mihai Eminescu era o sarbatoare nationala. Cand amintirea lui a inceput sa paleasca, marele scriitor Geo Bogza se ducea sa depuna la statuia poetului, incercand sa alunge uitarea,...
Pierdut in tranzitie...Mihai EminescuLa fiecare 15 ianuarie, Eminescu se naste din nou
- Nu prea demult, celebrarea lui Mihai Eminescu era o sarbatoare nationala. Cand amintirea lui a inceput sa paleasca, marele scriitor Geo Bogza se ducea sa depuna la statuia poetului, incercand sa alunge uitarea, un trandafir. Bogza a murit, inghitit el insusi, azi, de uitare, iar Eminescu nu mai traieste nici macar in rosul petalelor unei flori. Spalatoare de creier si de simtire, tranzitia le fura romanilor identitatea, inlocuind sarbatorile spirituale cu circ.
In miezul acesta de iarna bogata-n zapezi, care ocoleste ca un blestem (poate meritat) Bucurestiul, va propunem o calatorie in anul 1860, pe vremea cand Eminescu, in varsta de zece ani, era elev la liceul din Cernauti - Bucovina, aflata pe atunci sub stapanire austriaca. Scrisa de un coleg, care ii va deveni si prieten de viata - Teodor Stefanelli -, evocarea poarta lumina uneia din putinele perioade in care Eminescu a fost cu adevarat fericit. Alaturi de calatoria pe care o va face in Transilvania, la varsta de 15 ani, perioada petrecuta in Bucovina reprezinta o zona de iradiere optimista, care va strabate constant viata si opera sublimului si tragicului poet -
Eminescu a inceput sa cerceteze liceul din Cernauti in luna septemvrie a anului 1860. Astfel, intrand eu in liceu in toamna anului 1861, l-am aflat in clasa a doua. Din cauza aceasta ma intalneam cu dansul numai duminicile si sarbatorile, la orele de religie ce le tinea batranul nostru catehet Veniamin Iliut cu toti elevii romani, in