Au trecut mai bine de doua luni de la semnarea contractului de privatizare a Combinatului si optimismul afisat initial de cele doua parti implicate in aceasta chestiune a inceput sa paleasca in fata problemelor cu care se confrunta noii actionari majoritari de la Ispat Sidex. Fostul proprietar al colosului de otel, Statul, se arata mai degraba procupat de scandalurile ce au inceput de la o vreme sa guverneze tara decit de finalizarea unui proces de privatizare care, lasat ca-n tren, a inceput sa-si arate efectele secundare. O periculoasa reactie in lant zdruncina pe tacute cel mai mediatizat contract de vinzare - cumparare a unei societati romanesti. Iar ceea ce parea initial doar o ciupitura de purice se transforma pe zi ce trece intr-o buba hidoasa care ameninta sa se sparga si sa improaste cu puroi de la Nistru pin' la Tisa. Ordonanta 119 sau promisiunile desarte ale Guvernului Unul dintre cele mai trimbitate acte normative ale ultimilor ani, OUG 119/2001, cunoscut drept "Ordonanta Sidex", parea initial colacul de salvare menit sa scoata din mocirla combinatul. OUG 119 prefigura in fond, alaturi de alte facilitati acordate Ispat Sidex, modalitatea de transformare in actiuni a datoriilor pe care colosul siderurgic le avea la diversi furnizori de energie si materii prime, societati cu capital majoritar de stat. Ca orice lege este facuta in Romania ca sa fie incalcata sau macar uitata, o arata clar incremenirea in proiect a directivelor cuprinse in amintitul act normativ. Daca pina pe 6 noiembrie, data semnarii contractului de vinzare - cumparare a pachetului majoritar de actiuni la Sidex, toate institutiile romanesti au fost bagate in priza pentru a grabi dezvelirea "statuii privatizarii romanesti", dupa aceasta data, ministeriabilii romani s-au reintors la spiritul balcanic. Cu sacii in car, echipa lui Musetescu si colegii de Guvern din fruntea celorlalte ministere