O descoperire fortuita, din a doua jumatate a veacului al XIX-lea, a permis istoricilor sa faca cunostinta cu o frumoasa si interesanta piesa de harnasament. Obiectul provine din castrul roman de la Gherla (numele antic al localitatii a ramas, deocamdata, necunoscut, dar se presupune a fi fost Congri). Dupa cum se stie, fortificatia gherleana a apartinut unei unitati militare de calaretti, ala II Pannoniorum, desemnind o etnie originara din provincia romana Pannonia (aici au existat, de fapt, doua regiuni panonice, cea Superioara si cea Inferioara). Castrul a fost edificat pe actualul loc al Combinatului de prelucrare al lemnului din Gherla (din nefericire, astazi el este distrus in cea mai mare parte).

Piesa, o armura de parada, apartinind unei cabaline, a fost confectionata din foita de bronz, fiind alcatuita din trei elemente: o placa centrala (dimensiuni: 63,2 x 22,2 x 0,2 cm) pentru protejarea partii frontale a capului calului si doua laterale, pandant intre ele (ambele au aceleasi dimensiuni: 56 x 22,2 x 0,2 cm). Din pacate, piesa laterala dreapta s-a conservat atit de prost, incit a fost necesar sa fie restaurata aproape in intregime (figuratia este, insa, analoaga lateralei stingi). Ulterior, cele trei componente ale armurii au fost asamblate in laboratorul de restaurare al Muzeului National de Istorie a Transilvaniei din Cluj, institutie in care este si expusa.

Portiunea centrala a armurii prezinta o frumoasa imagine frontala a zeului razboiului, Marte, ocupind cea mai mare parte a scenei iconografice. Pe cap, personajul poarta coiful (cudo) de tip corintic, cu panas (crista) bogat, fiind invesmintat intr-o cuirasa ornamentata cu cercuri, terminata in lambrechini (pteryges, franjuri), cu mantia (sagum) specific ostaseasca peste umeri, pliata de o parte si de alta a bratelor. Pentru protejarea gambelor are cnemide (ocrae), fiind incaltat cu cizme