•"Indreptarul legii", apartinand domnitorului Matei Basarab, prevedea pedepse grele pentru infractori •Insemnarea la nas si plimbarea gol pe ulita faceau parte din arsenalul judecatorilor •Cel ce isi gasea nevasta in pat cu altul si o omora nu era considerat ucigas •Boierii nu erau judecati ca oamenii de rand
Constitutia Romaniei
"Art. 16 -(1) Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari. (2) Nimeni nu este mai presus de lege."
In urma cu 350 de ani, domnitorul Tarii Romanesti, Matei Basarab, promulga un corpus de legi intitulat "Indreptarea legii". De-a lungul timpului, legislatia romana a suferit foarte multe schimbari, dar ea a ramas fidela cauzei dreptatii. Chiar daca, in acea perioada, dreptatea impartita de cei care judecau presupunea niste pedepse greu de imaginat. De exemplu, cu "scoaterea ochilor" erau pedepsiti cei care "izgoneau un pazitor de vite" pentru ca, lasate fara grija, acestea cadeau prada fiarelor.
Codul Penal prevede pentru furt o pedeapsa cu inchisoarea de la 3 luni la 2 ani, iar pentru furtul calificat de la unu la 5 ani. "Taierea mainilor" era pedeapsa pentru "taietorul din via sau livada vecinului, incendiatorul sau ucigasul parintelui sau". Astazi, omorul este pedepsit cu inchisoare de la 10 la 20 de ani sau, in cazul omorului calificat, inchisoare de la 15 la 20 de ani.
"Insemnarea la nas" sau feriti-va de ei!
O alta pedeapsa prevazuta de "Indreptarea legii", a domnitoruluilui Matei Basarab, este "insemnarea la nas", aplicata "recidivistului la furtisaguri marunte, hotului de odoare bisericesti, mamei care-si prostitua fata". In Codul Penal, art. 329 defineste proxenetismul ca fiind "indemnul sau constrangerea la prostitutie, ori inlesnirea practicarii prostitutiei, sau tragerea de foloase de pe urma practicarii pr