În 1995, regizorul taiwanez Ang Lee a filmat Raţiune şi simţire, romanul lui Jane Austen, adaptat de Emma Thompson, şi rezultatul este de o prospeţime care face majoritatea filmelor de epocă să pară banale, ilustrative, rigide. Sub privirea lui Lee - privirea unui străin - lumea lui Jane Austen are un fel de stranietate radioasă. Cinci ani mai tîrziu, cu Tigru şi dragon, regizorul a revenit în Taiwan şi la dialectul mandarin; şi-a întors privirea către o altă lume codificată, aparent la fel de străină de experienţa lui precum cea a lui Jane Austen: lumea eroilor cu puteri supranaturale din poveştile cu arte marţiale. A văzut acolo o poezie pe care mulţi nici n-o bănuiau, la un gen atît de puţin luat în serios. Ambele filme sînt destul de bine cunoscute de publicul nostru. Dar cel realizat între ele, The Ice Storm/Furtuna de gheaţă (difuzat recent pe Arte), este la fel de remarcabil. Un alt film de epocă - anii '70 în provincia americană, era Watergate aşa cum o trăieşte clasa de mijloc. O epocă pe care Lee-străinul (a venit în America, la studii, abia în 1978) o face să pară, în acelaşi timp, proaspătă şi (din nou) extrem de stranie. Nixon vorbeşte la televizor. Studenţii vorbesc despre iminenţa unei revoluţii. Părinţii lor încearcă să trăiască în spiritul revoluţiei sexuale: pe lîngă clasicul adulter cu vecinul/vecina, ei experimentează aşa-numitele key parties - petreceri la care bărbaţii îşi depun cheile de la maşină într-un castron, femeile lor aleg la întîmplare cîte-o cheie şi cuplurile nou formate se retrag, fără supărare, fără prejudecăţi, fără complicaţii, doar sînt oameni moderni, oamenii moderni respectă natura, natura îşi cere drepturile etc. În acest timp, natura pregăteşte ploaie şi îngheţ. Nixon vorbeşte la televizor. Un tată îi dă de veste fiului său că s-a întors acasă, la care copilul îl priveşte ca de la mare distanţă şi îl întreabă: "Ai fos