Partile laterale ale piesei de harnasament de la Gherla prezinta cite o curbura centrala, avind - asa cum am afirmat - aceeasi figuratie (fiind elemente pandant, ele trebuie privite ca intr-o oglinda). Intr-un chenar ingust torsionat se infatiseaza, in centru, bustul unui personaj care „rasare“ dintr-un manunchi de frunze de acant (planta neexistenta in natura, dar frecvent folosita ca motiv ornamental in arta antica). Aceasta imagine este posibil, sa reprezinte o divinitate protectoare a ostasilor (Mars, Minerva, Dea Virtus, Dea Roma). Ea are o figura tinara, imberba, cu par lung buclat, care-i acopera urechile. Pe crestet poarta un coif (?), in genul unei palarii, cu bor masiv, apoi o tunica (camasa) si o mantie prinsa de umarul drept cu o „clapa de armura“ („Schulterklappe“). Se remarca disproportionalitatea antebratelor in raport cu bratele (poate ca operatia de restaurare nu a fost tocmai reusita!). Deasupra bustului este infatisat un triton (?), iar in registrul de jos, bordat si acesta de un chenar torsionat, un Dioscur (in mitologia clasica existau doi frati gemeni, Castor si Pollux), alaturi de o tolba de sageti (?) si un signum (o emblema militara).

Piesa de harnasament gherleana constituie un produs de import in Dacia traiana din prima jumatate a secolului al III-lea d.Hr. Locul ei originar de provenienta este, insa, imposibil de precizat. Acest tip de armuri de parada cabaline, de altfel foarte numeroase, apar pretutindeni in Imperiul Roman, incepind din Britania si pina in Siria. Totusi, nu este exclus ca ele sa fi provenit din Raetia (o parte a Elvetiei si Austriei de astazi), cu centrul de prelucrare localizat la Sorviodurum (Straubing), de unde se cunosc mai multe piese de gen si alte obiecte de harnasament, cu bune analogii functionale.

In Dacia traiana s-au mai descoperit alte patru fragmente de armuri de parada cabaline, toate circumscr