Iubire de profet
Tradus în 42 de limbi, vândut în zeci de milioane de exemplare (succesul a început cu Alchimistul, pe care l-a lăudat chiar şi ...Clinton, lăsându-se fotografiat, în 1998, cu cartea în mână), Paolo Coelho declară că îşi scrie cărţile în cel mult patru săptămâni, după ce meditează la ele cel puţin doi ani, că scrie "pentru el însuşi", încercând să-şi răspundă la propriile întrebări: "Cu cât voi fi mai aproape de sufletul meu, cu atât voi fi mai aproape de ceea ce Jung numea sufletul lumii".
Povestea profetului Ilie, din Al cincilea munte, este o asemenea apropiere de viaţa emoţională intensă şi, deopotrivă, de macrocosmos. Un tânăr de 23 de ani se îndrăgosteşte pentru întâia oară şi tot pentru întâia oară cunoaşte lupta cu sinele, spaima, îndoiala, mânia... Dar acest tânăr e un profet, comunică direct cu divinitatea. Cititorul cu o anume deschidere către lumea profeţiei ebraice, arabe, feniciene, canaaneane, a întemeietorilor de doctrină, precum Muhammad, Zoroastru sau Mani, a harului profetic şi "chemării" care face din profet purtătorul de cuvânt al voinţei divine va primi simbolurile cărţii cu o înţelegere sporită. Dar şi cine nu a citit altceva decât Vechiul Testament, sau nici măcar atât, poate fi atras de ideile morale, politice, sociale ale profetului, de un Ilie care reînnoadă legăturile pierdute cu forţele ascunse ale vieţii, vindecând şi înviind din morţi, interpretând trecutul, prevăzând viitorul, făcând din kairos, momentul prezent, o dublă lentilă care îngăduie contemplarea lumii în lumina destinului ei final.
Activitatea politică a profeţilor a fost deseori interpretată ca reacţie împotriva coruperii ordinii universului, concret, a ordinii civice şi morale. îndeplineau astfel voinţa divină, fără a recurge prea mult la miracole. Istoria Orientului Apropiat ar fi greu de înţeles fără studiul "breslei" profeţilor (