Contraforturi basarabene

În plină criză politică fiind Republica Moldova, după încercarea guvernului comunist de a reintroduce limba rusă ca limbă obligatorie, contrar prevederilor acceptate de comunitatea europeană care vorbesc de respectarea limbilor minoritare nicidecum de impunerea vreuneia de limbă a unor majorităţi, de la Chişinău ne sosesc ultimele numere de pe 2001 ale revistei Contrafort. Reţinem atmosfera de normalitate a dezbaterilor, articolelor şi textelor literare publicate. E mare lucru să continui a gîndi firesc într-o societate nefirească. Numărul triplu pe septembrie, octombrie şi noiembrie găzduieşte o masă rotundă pe tema postmodernismului. Din România participă dnii I.B. Lefter şi Andrei Bodiu. Numărul pe decembrie pune în lumină Opţiunile tinerei literaturi din Basarabia. E vorba tot de o masă rotundă. Pe lîngă restauraţia politică, tinerii scriitori basarabeni mai au de înfruntat şi conservatorismul tot mai încuiat al generaţiei de dinaintea lor. Alinierea la tendinţele din România se loveşte de un mediu intelectual ostil, de neînţelegere şi chiar de ură. * Cîndva tot o revistă pentru tineri, astăzi una pentru toate vîrstele, Luceafărul bucureştean vine în numărul 2 cu un lung articol al dlui Gh. Grigurcu pe tema canonului, plin de observaţii foarte interesante, pigmentate polemic. Continuă interviul acordat de dl Marian Popa redactorului-şef al revistei, prilejuit de Istoria literaturii pe care cel dintîi a publicat-o recent. Dincolo de faptul că dl Popa se referă la sine însuşi la persoana a treia, amintindu-ni-l pe Gh. Hagi din interviuri, nu e mare lucru de remarcat. Mai degrabă confuze, răspunsurile la întrebări destul de agresive ne lasă sur notre soif. Cel puţin de un lucru ne-am dumirit totuşi: dl Popa neagă a fi colaborat cu Securitatea. E o veste bună. * Observatorul cultural a ajuns la numărul 100. Timpul trece repede. At