Fost editor la Dacia vreme de un sfert de veac, din 1969 pana in 1994, bunul poet clujean Vasile Igna a intocmit o carte uimitoare si emotionanta* despre impotrivirea culturala din Romania la comunism, inteles deopotriva ca ideologie, sistem si regim politic. Este o carte uimitoare, fiindca Subteranele memoriei restituie intr-un chip sistematic, desi probabil nu si complet, o fata deloc sau putin cunoscuta a rezistentei intelectualilor romani din primul deceniu de ocupatie sovietica (1944-1954). Unele date, fapte si nume dintre cele evocate de Vasile Igna mai fusesera mentionate, intr-un fel sau in altul, dupa 1990 ori in exil, mai inainte; este insa pentru prima oara cand se procedeaza la o investigatie metodica vizand obtinerea unei imagini de ansamblu. Iar rezultatul, aceasta carte, este coplesitor. Va fi de-acum, dupa Subteranele memoriei, ori imposibil, ori descalificant sa se mai reia la nesfarsit lamentatiile masochiste sau pretins "justitiare" despre lasitatea generala a intelectualitatii romanesti fata cu ocupatia sovietica si regimul impus de aceasta in Romania. Literatul Vasile Igna descopera si restituie un capitol pana acum necunoscut ca atare al istoriei romanesti postbelice.
Il restituie si totodata il scrie, ori macar il schiteaza in datele esentiale, cu seriozitate, aplicatie si, lucru rar, modestie. Desi este o carte larg deschizatoare de orizont, volumul are aspectul discret al unei antologii si este subintitulat, inca si mai modest, "pagini din rezistenta culturii in Romania, 1944-1954" (s.m., M.I.). Si pe coperta, si pe pagina de garda, numele lui Vasile Igna nu apare in ipostaza de autor de carte, ci in aceea de antologator si de prezentator. Aceasta decenta, poate cam excesiva, contrasteaza insa mult cu delirantul autorlac ambiant, ilustrat nu numai de impostori caracterizati, ci si de persoane cu totul onorabile cultural, cazute, p