scormoneam la porţile unei scoici adormite în lîna de aur
cîmpuri magnetice ruinau tăcerea în embrioni armonici
printre frăgezimile de metal se auzeau colinde de
mugur
cascade luminoase în ouă de struţ letargii mecanice
în ghearele verticalei pîlpîie canoane în umbre
totemice
prin desimi de cenuşă fulguraţii sinoptice inerţii solare
reptile alergau în hîrtii foşnitoare numai cîteva cuvinte
ajungeau la voi zdrenţuită vibraţie peste ruptura creierului
zumzetul cocoloşit pe timpan se zbătea să devină
vertebrat
al muzicii auzul scormonea în ecou din
zefir
guşi de pulberi se revărsau peste luna topită în
privirile
noastre inorogi gravaţi în lumină amalgamul de
steaguri
păienjeniş de astre pe sticlă visele mozaic bizantin
mimoze nebuloase în pîndele ochiului ceasuri solare
pe ziduri desfac prezentul scriam
măşti sonore în colivia de argint ascund suflete
carbonizate
viola unei linii plutitoare
se opreşte în fresca incandescenţei reci
absorbit în hîrtie nu mă mai auzi
urechile - floare de lotus - surde
ochi împietrit în cerneală
semnele ard în urmă pădurea
lumina curge pe o lumînare
din amintire în noaptea polară
dezgropată amforă
fulgerul a venit cu fiare din pustiu
te-am strigat dar nu mi-ai răspuns
zeu al singurătăţii
ascuns
scriam
scormoneam la porţile unei scoici adormite
în lîna de aur
soarele
un prunc în pîntecul răsăritului
cîntecul cocoşilor pe masa întinsă ca un curcubeu
păcatul se înmiresmează cu săgeţi
cu plămîni de colibri şi femei gravide
fecundate de schijele unui semn de întrebare
de bulboanele de veghe
strig
