Misterele Padurii Drocaia- Dincolo de Jiu, intre dealurile din vestul Olteniei, exista o padure plina de arbori seculari si legende stravechi. Iele, clopote care se aud din pamant, izvoare cu puteri fermecate, stejari care cresc intr-un an cat altii in sapte infioara si azi lumea crepusculara a unui...
Misterele Padurii Drocaia- Dincolo de Jiu, intre dealurile din vestul Olteniei, exista o padure plina de arbori seculari si legende stravechi. Iele, clopote care se aud din pamant, izvoare cu puteri fermecate, stejari care cresc intr-un an cat altii in sapte infioara si azi lumea crepusculara a unui sat ingropat in saracie si in uitare -
Dincolo de Jiu, la granita dintre Campia Bailestilor si-a Blahnitei, pamantul incepe sa creasca si sa dospeasca, transformandu-se in spinari rotunde de deal. Indesite si insirate sub lumina seaca a iernii, par o turma de animale matusalemice, asteptand Judecata de Apoi. Locul pare fara timp si fara istorie: doar vanturi iuti si vartejuri usturatoare de praf, sate agatate pe sfori de vai, case pipernicite si cateva sperietori mancate pana la ultimul pai, de stolurile flamande de ciori.
Pe ulita principala din comuna Gogosu, veacul din care vii s-a sfarsit. Asfaltul a ramas la zeci de kilometri in urma, piciorul calca pe piatra lustruita a lutului. Tipenie de om primprejur! Doar departe, in zare, garbovita si sprijinita intr-un toiag, o batrana se lupta sa tina piept crivatului dezlantuit. Nu e pic de zapada! Vantul suiera ca o limba de lemn uscat. Sub brat, femeia duce un snop de vreascuri. Merge schiop, adunandu-si la fiecare calcatura puterile. De o parte si de alta a drumului, case scorojite, ingropate pe jumatate in pamant. Unele sunt parasite de-a binelea, altele - ruinate. Intreaga asezare seamana cu un cimitir. Singura cladire impunatoare este biserica, pustie acum.
La o aruncatura de piatra de no