Această compunere mă impresionează prin faptul că este vorba de ţară, fiindcă eu aici m-am născut, mi-am petrecut 16 ani de zile din viaţă şi am făcut toate năzdrăvăniile de pe lume de la vârsta de 6 ani în sus. La ţară e frumos, fiindcă în primul rând poţi să faci mai multe obrăznicii decât la oraş: poţi să furi cireşe, să dibuieşti pupeze sau să iei râie de la capre. La noi în sat nu prea sunt cireşe, iar la cei câţiva cireşi care sunt e greu de ajuns, fiindcă sunt în fundul curţii, lângă câine. Dar furăm mere, pere şi căpşuni de pe deal, unde sunt, slavă Domnului. Asta, noi copiii. Cei mari fură porumb, fasole, cartofi, baloate de paie sau lemne, după cele patru anotimpuri: primăvara, vara, toamna şi iarna. Sfecla cară numai cei cu căruţe, care cresc un porc sau doi. Cine nu fură vara, bate din buze iarna. Fiindcă nu avem pupeze, noi fumăm în fundul grădinii sau pe toloacă cu băieţii mai mari. Dacă ne prinde nenea Ghiţă, ne ia ţigările şi le fumează el. Bă, da' voi fumaţi ţigări bune, râde după aceea de noi, ca doctorii. Cei mari îl înjură foarte urât pe nenea Ghiţă, mi-e ruşine să spun cum, iar noi, ăştia mici, râdem de ne prăpădim. La noi în sat sunt case mari, cu oameni harnici şi bogaţi. Avem pomi fructiferi şi vii. În vii sunt vulpi pe care dacă le prinzi le poţi pune pielea în băţ şi după aia la gât, cum fac doamnele de la oraş, care nu mai aşteaptă restul de la pătrunjel. Dacă nu le prinzi, dau târcoale la porumbace, într-un an şi pe noi ne-a lăsat fără trei găini. Ori vulpea, ori ţiganii. Avem holde mănoase şi ape limpezi şi frumos curgătoare. Mie îmi place foarte mult satul nostru cu cele 118 case prin care, cam pe la două, două şi jumătate, trece autobuzul. Apoi mai avem Poliţie, Dispensar, Biserică, Cămin Cultural, Bar şi Punct Veterinar. Veterinarul e cam beţiv, îl ştie toate lumea, da' jugăneşte repede şi bine. Avem ciobani care pasc multe turme