Zeita Minerva a fost considerata una dintre cele mai importante divinitati ale lumii antice greco-romane. Ea ocupa locul al treilea, dupa Iupiter, stapinul Atotputernic, si Iuno, sotia acestuia, in lista celor 12 divinitati de frunte, omagiate la Roma (asa-numitii dii consentes), care formeaza „triada capitolina“ (denumirea unui templu de pe colina Capitoliului roman). Ea ocroteste mestesugurile, stiinta agricola, fiind inventatoarea constructiilor navale, a strategiei militare (razboaie calculate), patronind, totodata, intelepciunea si abilitatea mintii. Tot romanii au onorat-o prin organizarea a doua cicluri de sarbatori vesele: Quinquatrus maiores (19-23 martie), cu participarea artizanilor (artificies) din diferite meserii si arte (medici, poeti, pictori, sculptori, pedagogi s.a.) si Quinquatrus minores (13 iunie) pentru flautisti.

Originile cultului acestei divinitati se pierd in negura timpului. Recompusa „sintetic“ din Menrva, zeita principala a triadei civilizatiei preitalice etrusce (alaturi de Tinia, viitorul Iupiter roman si Uni, Iuno), ea va avea un mare rol in viata religioasa a Greciei antice, unde era denumita Pallas-Athena sau pur si simplu Pallas. A fost considerata fiica lui Zeus, conducatorul Olimpului, si a lui Metis (Metida), copila cuplului de titani Okeanos-Tethys. Fiindca i se prezisese ca avea sa fie detronat de vlastarul pe care il va naste Metis, Zeus o inghite cind aceasta era insarcinata. Provocindu-i dureri cumplite de cap, marele zeu il roaga pe Hephaestus (Vulcanus, la romani), protectorul cel schiop al mesterilor faurari, sa-i sparga teasta, moment in care apare pe lume Athena, slobozind un racnet razboinic ce a cutremurat cerul si pamintul. Ea va purta simbolul atributelor unite ale divinilor parinti, personificind forta mostenita de la Zeus, imbinata cu intelepciunea si prudenta mamei Metis.

Zeita razboinica, ea este rep