Fiindcă Ştefan cel Mare, Mihai Viteazul, Mihai Eminescu, Ion Creangă şi cu-greu-mai-găsim-alţi-doi-trei stau în lumea drepţilor, iar noi, contemporanii, nu ne sfiim să trăim cum ne place, o viaţă avem, ce moarte vrei de la mine! În momentele următoare e cazul să aducem un minim de recunoştiinţă celor ce au fost mai vărsători de sînge nevinovat, unificatorilor de ţară şi limbă, fie pentru că i-am mai uitat, fie pentru că nu ne interesează. Cifra de afaceri, celularul, maşina de la service - iată problemele reale. Nu face bine scufundarea în istorie. E chiar nerecomandată atîta timp cît nici măcar istoricii nu s-au pus de acord ce facem cu istoria patriei noastre, Republica Socialistă România.

Ştefan cel Mare - O ştire caldă arată că pelerinajul pe la mănăstiri al unor japonezi a descoperit şi o zonă de minarete ţigăneşti. Ţiganii s-au gîndit să transforme aceste clădiri în curat turism. Despre femeile uşoare din jurul sfintelor Putna, Voroneţ nu mai scriem şi noi. Descoperiţi singuri. Mihai Viteazul - Tîrgul cu Floci. Se naşte Mihai, doar dintr-o Tudoră. Azi, Tîrgul cu Floci e scufundat în Dunăre, în folosul Canalului. Prin Hârşova, de-o iei spre litoral, singurul loc ce-a perpetuat amintirea ar fi Valea lui Mihai. Bucureşti. Statuia de la Universitate este cinstită cu apelativul de invidiat: "la coada calului". Călugăreni. Bătălia de la 1595. La Călugăreni astăzi sînt toţi gata de lupta cu bostanul, la monument. Obscuritatea locului duce şi la organizarea concursului "cine duce urina mai departe", dotat cu exclamaţii între cheflii. Giurgiu. Pe aici au fugit turcii, pe la 1600. În localitate, începînd cu anul 1993, se tricotează ciorapi de bumbăcel. Proprietari de fabrică: turcii. Strehaia. La mănăstirea de aici s-au refugiat căpitani de-ai lui Mihai. Statuie. Vis-à-vis de statuie, Cofetăria Rely. Pe lîngă zidurile ei şi sub nasul lui Mihai se adună rom