Presa noastră cu acoperire naţională (fie că e televiziune sau radio, fie că sînt ziare sau reviste) este, în mare măsură, bucureşteano-centristă. Totul porneşte de la Capitală şi se sfîrşeşte tot acolo - şi asta în timp ce se acoperă, cu difuzarea, un spaţiu de la Arad pînă la Constanţa. Aflăm mai degrabă ce linii de troleu de pe malul Dîmboviţei s-au schimbat, decît cum sînt şi ce gîndesc oamenii din provincie. Dar să nu fim nedrepţi: şi aceştia din urmă sînt prezenţi în jurnalele de ştiri şi în paginile ziarelor centrale - în provincie se întîmplă în fiecare zi cîte un fapt extraordinar (crime, jafuri, abuzuri, violuri etc.) şi presa este generoasă în a ne vorbi, astfel, despre compatrioţii noştri. Este oare de ajuns? Numai atît să merite să ştim despre cei care nu trăiesc în Capitală? Există, într-adevăr, şi ziare sau posturi de radio şi televiziune locale. Dar şi pentru acestea oraşul sau regiunea pe care o acoperă reprezintă centrul Universului. Nici presa locală, deci, nu ne ajută să ne cunoaştem mai bine unii pe alţii. Pe de altă parte, există în mentalul colectiv un bagaj de etichete-stereotip pe care le lipim automat cînd vine vorba de ceilalţi, de oamenii care trăiesc în alte regiuni decît a noastră. "Ştim", astfel, că oltenii sînt şmecheri şi arivişti, că ardelenii sînt înceţi, că moldovenii sîntsărăcuţi cu duhul, iar

moldovencele sînt cam "rele de muscă" - şi aşa mai departe. Cît despre "mitici", cum îi numesc ardelenii pe cei din zona Munteniei, ce să mai vorbim? Balcanizaţi şi neserioşi cum sînt - de la ei se pare că ni se trag toate relele cu care ne confruntăm. (Fireşte, clişeele prin care gîndirea comună îi caracterizează pe ceilalţi sînt mai întotdeauna negative.) Ei bine, astfel stînd lucrurile, nu putem decît să recunoaştem că, în realitate, ştim destul de puţine unii despre ceilalţi. De aceea, numărul de faţă al Dilemei face un prim