Heidegger, Ezra Pound, Mircea Eliade, Céline, Cioran, Gottfried Benn sint numai citeva personalitati celebre care, in perioada interbelica, au sprijinit miscarile extremiste de dreapta, fie national-socialismul hitlerist, fie fascismul mussolinian sau gardist. Scriitorul norvegian Knut Hamsun (1859-1952), laureat al Premiului Nobel pentru literatura in anul 1920, a ramas pina in ziua de astazi una dintre cele mai controversate personalitati literare tocmai din pricina faptului ca, in timpul ascensiunii politice a lui Hitler, s-a transformat intr-un sprijinitor infocat al celui de-al 3-lea Reich. „Ar fi bine, daca germanii ar trimite cel putin o treime a norvegienilor pe frontul din rasarit“, scria Hamsun dupa izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial, pe cind Norvegia se afla, practic, sub ocupatie nazista. In perioada nazismului, el publicase nenumarate tamiieri la adresa lui Hitler. Dupa ce Führer-ul s-a sinucis, Hamsun i-a dedicat in mai 1945 un necrolog bombastic in care isi exprima inca o data admiratia, descriindu-l ca pe „o figura de prim rang, comparabila cu marii reformatori“.
Dupa o vizita in 1943 la ministrul nazist al propagandei, Goebbels, scriitorul ii daruieste in semn de pretuire medalia Nobel-ului.
Hamsun era convins de ceea ce scria. Cartile autorului norvegian au atins in Germania nazista tiraje fantastice, bucurindu-se de o popularitate imensa.
La 50 de ani de la moartea lui Hamsun (19 februarie 1952), opera sa continua sa fie umbrita de aceste pete negre, care ii confera aura negativa a colaborationistului. In 1997, televiziunea germana ARD a prezentat un film artistic dedicat vietii controversatului scriitor norvegian. Aproape concomitent, Editura Rowohlt a publicat si o monografie semnata de istoricul si criticul literar Walter Baumgartner. Regizorul de film Jan Troell si Walter Baumgartner au oferit publicului portr
