Umberto ECO
Baudolino
Editura Bompiani, Milano,
2000, 526 p., f.p.
Baudolino, ultimul roman publicat de Umberto Eco, difuzat in librariile din Italia incepind cu luna noiembrie a anului 2000, se adauga celorlalte trei publicate de cunoscutul profesor de semiotica si presedinte al Scolii Superioare de Stiinte Umanistice de pe linga Universitatea din Bologna: Il nome della rosa (Numele trandafirului, 1980), Il pendolo di Foucault (Pendulul lui Foucault, 1988) si L’isola del giorno prima (Insula din ziua de ieri, 1994).
Dintre ele, cel de care ar putea fi cel mai potrivit alaturat Baudolino pare Insula din ziua de ieri. Intimplari inedite se petrec in locuri indepartate, exotice, descoperite cu sentimentul inceputului de lume. In acest sens, si apropierea de Odiseea poate fi relevanta. Exista un erou principal, Baudolino, copil al unui taran originar dintr-o zona piemonteza, si un fir epic care puncteaza etapele calatoriei lui extraordinare. Sensul initiatic al aventurii se pastreaza si in acest caz, aprofundindu-se in sens religios si spiritual. Baudolino dispune de inteligenta politropica atit de des invocata in comentariile despre Ulise.
O alta calitate a lui Baudolino – cea mai importanta – este aceea de a fi „mincinos“ („bugiardo“), adica plin de fantezie („fantasioso“) si extravagant. El inventeaza tot timpul si, ca prin miracol, tot ceea ce isi imagineaza devine Istorie. Gratie imaginatiei atotputernice, schimba numele orasului sau natal din Frascheta in Alessandria. In realitate, autorul insusi, Umberto Eco, s-a nascut la Alessandria. Prin aceasta coincidenta, autorul face posibila identificarea cu personajul. Printre altele, Baudolino redacteaza (inventeaza) o scrisoare de o importanta exceptionala, atribuita preotului Johannes, sau Gianni, prin care se promitea Occidentului un regat fabulos, in Orientul Indepar
