- Istoric - nr. 61 / 28 Martie, 2002 5. Batai. Arestari si internari Plecand de la statistici, se poate afirma cu certitudine ca bataia a fost practicata ca un mod sistematic de intimidare si de distrugere a romanilor, indiferent de sex sau varsta. Enumerarea cazurilor este realmente imposibil de facut. Agresorii au preferat locuri publice: curtea gospodariei, strada, parcul, piata, peronul garii etc., astfel se primeau incurajari si chiar ajutor benevol din partea opiniei publice maghiarofone. Un alt spatiu al suferintei era interiorul localurilor autoritatilor stapanitoare: primarii, inchisori etc. Romanii au fost batuti individual sau in grup, pentru simplul motiv ca erau romani! O sete de razbunare dementa i-a cuprins nu numai pe soldati sau pe jandarmi, ci si pe functionarii aparatului statal opresor, la care s-a raliat, jubiland, populatia civila maghiara sau secuiasca. Formatiuni teroriste au aparut in Ardealul de Nord inca inaintea sosirii armatei maghiare, ele au sporit dupa ocupatie si actionau in urma soldatilor leventi, pentru a avea garantie ca nu trebuie sa scape nici un roman nepedepsit. Civilii unguri si secui au practicat delatiunea romanilor, din ura ancestrala, fara nici un motiv plauzibil! Sate romanesti au fost nevoite sa-si ia lumea in cap de teama batausilor unguri! Sate intregi au dormit in camp, prin lanuri de porumb, in desisuri si paduri, luni de zile, pana la caderea zapezii. O asemenea suferinta nu poate fi descrisa! Bataile s-au dezlantuit la orase si sate cu populatie mixta. Adesea, prin bataie s-a incercat convertirea romanilor la una dintre religiile maghiare. Cele mai numeroase batai s-au inregistrat in judetele Bihor, Cluj, Satu-Mare, Salaj, Mures, Ciuc si Trei-Scaune. In intervalul 1 septembrie 1940 - 15 mai 1941 se cunosc 3.373 de cazuri de batai violente care au lasat urme pe toata viata victimelor. Este o estimare mai mul