Gérard Philipe, Alain Delon... Temele Dilemei permit oricărui om normal să exprime o părere. Şi altui om, tot normal, să exprime o părere cu semn schimbat. Eu am să exprim o părere de mijloc într-o privinţă. Referitor la articolul dlui Lucian Mîndruţă despre copiii săraci, abandonaţi şi needucaţi am de spus (sau de transpus) următoarele: "Cine are barbă să şi-o pieptene". Cine face copii are obligaţia să-i crească şi să-i educe. (Eu aşa am făcut.) Deci, parţial îi dau dreptate. Parţial, pentru că aşa cum s-a văzut pot apărea copii inteligenţi şi talentaţi şi printre cei abandonaţi. Se ştie deja că principiul terţului exclus nu funcţionează întotdeauna. De altfel, în lumea extrem de mişcătoare în care ne aflăm, multe sînt valabile un timp atît de scurt... Mai sînt valori perene? Trebuie să credem că da. Să vedem ce este cu frumuseţea asta a trupului, adusă pe "noi culmi de progres şi civilizaţie" cu mult mai mult ca odinioară. Sigur că s-au pictat nuduri. Un perete din Galeriile de Artă din Dresda adăposteşte o "Venus dormind" de Giorgione. S-a recomandat să-l privim cu predilecţie. Nu am avut ce regreta. Mai corect, nimeni nu a avut ce regreta. Totuşi, cred, că acele nuduri nu erau chiar aşa de chinuite la sala de fitness şi nici implantate cu silicon. Sînt pentru cît mai multă naturaleţe. Problema cu frumuseţea sufletului este iarăşi pusă ca oiştea-n gard. Participantele la concursuri "Miss" promit sumele unor acţiuni de binefacere. Nu cred că o persoană, fie femeie sau bărbat, poate fi frumoasă fără expresivitate, carismă, farmec, graţie. Acestea nu se pot dobîndi prin muncă sau antrenamente (dar mai ştii?) cu echipa de stilişti... Şi sînt dublate măcar de oarece inteligenţă. E greu să fii frumoasă şi proastă. Le-am privit la emisiunea domnului Stelian Tănase "10 şi un sfert" pe Maia Morgenstern şi Marie Rose Mociorniţa. Prototipuri de frumuseţe dublată de i