- Editorial - nr. 62 / 29 Martie, 2002 Nu sunt sigur daca-i bine sau nu sa invoc tocmai aici spusele cronicarului despre cuvintele care "imbla", asemuindu-le cu banii, in sensul valorii si circulatiei lor. Afirm acest lucru, deoarece, in cazul de fata, nu cele ca banii falsi, adica acele cuvinte care sa "acopere" fantasmagorii, ci vorbele despre intamplari si fapte reale sunt precumpanitoare. Cuvinte adevarate, deci, despre locuri, lucruri, povesti adevarate. Primul dintre subiectele despre busturi, statui si monumente si-ar afla locul derularii intamplarilor, tocmai undeva spre granita judetului, la Sarmasu. Acolo a existat si exista un proiect de monument care sa includa si o lucrare a scriitorului si sculptorului Ion Vlasiu, dedicat victimelor horthysmului, din toamna anului 1944. Exista chiar si o aprobare a consilierilor locali, pentru amplasarea monumentului in centrul localitatii, intr-o varianta, deci, fireasca, cu inscriptionarea numelor tuturor victimelor: romani si evrei. Au stat ce au stat consilierii udemeristi, si-au mai gasit si unu-doi "buni romani", apoi au decretat, sus si tare, ca nu sunt de acord cu scrierea numelor victimelor, de parca ar fi vorba de niste anonimi, de un mormant al "Omului Necunoscut". Pana la urma a invins ratiunea: au optat pentru varianta cu inscriptionarea numelor victimelor, sustinuta si de marele actor Ovidiu Iuliu Moldovan, al carui tata a fost impuscat acolo, in toamna anului 1944. Ei, cei ucisi miseleste, nu sunt niste anonimi, in viata si in suferinta lor au avut un nume, indiferent ca au fost romani sau evrei! Urmeaza doar sa fie gasite fonduri, pentru finalizare. Al doilea caz vine dinspre cheiul Dambovitei politicienilor de doua parale. La intalnirea cu reprezentantii Comunitatilor evreiesti din America, din cadrul summit-ului "Primavara noilor aliati", de la Bucuresti, Razvan Theodorescu, ministrul roman al Cultu