- Cultural - nr. 63 / 30 Martie, 2002 Dupa atata maculatura, constituita dintr-o serie de publicatii, care ne-au invadat ca lacustele, dupa atata ura, rautate, urat, degradare umana, lipsa de masura si, mai dureros, harul scrisului, picurate din varf de condeie, citirea unei carti bune este ca o baie purificatoare. Cartea "Pentru cine infloreste Adonis" a Silviei Adamek, aparuta la Editura Orientul Latin, Brasov, 1999, nu a asaltat librariile si standurile, desi a fost prezenta la Targul de Carte. Aparitia ei a fost facuta cu modestie si decenta. I s-au adus elogii in cuvinte pline de substanta, de catre personalitati care stiu sa citeasca, sa inteleaga si sa pretuiasca. Dintre acestea, face parte si parintele Alexandru Enache, din Brasov, caruia ii multumesc pentru ca mi-a mijlocit citirea ei. Meritul mare al acestui octogenar, distins carturar si erudit, este acela de a fi scos in evidenta laturile intime ale cartii, care o marcheaza cu pecetea valorii. Sansa unei carti de a fi citita este data, in mare masura, de cel care o recomanda printr-un mesaj pertinent. Parintele Enache este unul dintre cei care au stiut sa-i dea aceasta sansa. Cu harul sau, ne-a facut sa intelegem ca numai acest gen de scriere ne poate opri de la indepartarea de noi insine. O carte, una din cele multe, alcatuita dintr-un mozaic de amintiri, filtrate prin toate varstele. Se ofera cu sinceritate si o bucurie temperata. Parcurgand-o, m-am simtit ca in preajma unui foc, intretinut de flacari cu ardere intermitenta. De aceea, are si umbre. Oprindu-te, insa, asupra ei, iti dai seama ca fiecare dintre noi avem un izvor tainic, la care ne intoarcem, din vreme in vreme, dintr-o nevoie pe care, de cele mai multe ori, n-o recunoastem. Imi ingadui sa asemuiesc aceasta carte cu o colectie in care autoarea a adunat, cu migala, comori ale spiritului. Le-a oranduit fara o ordine prestabilita, poa