La realizarea Fintinii Miorita de la Sosea a contribuit in 1927, anul ei de nastere, o formidabila echipa: sculptorita Milita Petrascu, arhitectul Octav Doicescu si inginerul Dorin Pavel.
La invitatia lui Octav Doicescu, dupa cum spunea ea insasi in convorbirile cu Victor Craciun, Milita Petrascu a creat, pe cele doua laturi ale paralelipipedului fintinii, doua mozaicuri unice in arta noastra prin semnatura, forta stilului careia ii apartinea artista si incarcatura simbolica, profund romaneasca.
Milita s-a nascut in Basarabia (dintr-o mama romanca si un tata albanez). A studiat mai intii la Sankt Petersburg, de unde a plecat in1911 la Paris. La inceput a fost studenta lui Bourdelle (i-a cunoscut inainte de razboi pe Apollinaire si Marie Laurencin; cu Sonia si Robert Delaunay a ajuns prietena apropiata), apoi a studiat cu Matisse. Pe Brancusi l-a cunoscut, prin intermediul unui pictor francez, abia in 1919, cind a devenit eleva lui (pina in toamna lui 1923). Brancusi a tinut neaparat sa o invete pe „Lelita“– cum ii spunea el – lucrul in materiale grele (in atelierul lui Bourdelle artista modela mai ales in lut), cioplirea in piatra si marmura.
La Bucuresti, Milita Petrascu a participat la celebrele expozitii ale Contimporanului (intr-o perioada in care alaturi de artisti romani ca Brancusi, Marcel Iancu, Victor Brauner, expuneau nume precum Paul Klee, Hans Arp, Kurt Schwitters) si a colaborat, cu texte si ilustratii, la revistele de avangarda romanesti. Au scris despre ea in perioada interbelica: Blaga (in Ferestre colorate 1926), Eugen Ionesco (Romania literara 1932), Jalea, Ionel Jianu, Tudor Vianu.
S-ar putea spune ca Fintina Miorita exprima sintetic Zeitgeist-ul perioadei cind a fost creata: modernismul, prin arhitectura ei, limpede si clara, geometrica in esenta, semnata de Octav Doicescu si prin conceptia mozaicurilor ce rep