- Cultural - nr. 64 / 2 Aprilie, 2002 "In intregul ei, opera lui Vlasiu vorbeste pentru gand (…) el realizeaza o vasta confesiune, in care inflexiunile lirice sunt cele care organizeaza, in largi configuratii plastice, ideile talmacite in volume sau culori. Vlasiu e un poet al efectelor navalnice…", scria profesorul Dan Grigorescu in 1988 referindu-se la creatia sa. Asta pentru ca I.V. a fost un artist polivalent: sculptor, pictor, scriitor. Un artist care ca sculptor a dominat printre confrati, ca pictor s-a impus prin culoare si imaginatie tematica, iar ca scriitor (memorialist) poate fi considerat un "Creanga al Transilvaniei", desi are pagini care intrec scrisul acestuia! Sculptorul Ion Vlasiu cultiva un repertoriu de subiecte cu obarsia in lumea romaneasca, in matricea artei lui distingan-du-se cu usurinta accente ale marilor fondatori Paciurea si Brancusi. In "Masca geniului", de pilda, exprima dramatismul creatorului, cu ipostazele de asteptare, incordare si durere tragica, in timp ce figuri precum Balcescu, Eminescu, Luchian sunt "mari chinuiti", martiri ai neamului, ca si Avram Iancu, Decebal, Horea, Closca, Crisan, Pintea. Monumentul de pe Campia Libertatii din Blaj este o chintesenta a gandirii sale nationale, expresie a iubirii sale pentru istorie, asa cum "Fat Frumos","Stima Lacului" ori "Toma Alimos" sunt opere inspirate din mitologia populara. Scriitorul e, cum am spus, un povestitor din stirpea rara a lui Ion Creanga, si el ardelean, prin ascendenti. In ordine cronologica, opera beletristica i s-a impus prin titlurile: Am plecat din sat (1938), Poveste cu naluci (1940), Amintiri (1942), Am plecat din sat (1957, reluarea temei romanului din 1938), Puiul de veverita (1962, carte pentru cei mici, ilustrata), O singura iubire (1965), Drum spre oameni (trei volume, 1970), In spatiu si timp (jurnal, 1970-1987), Lumea povestilor (1972), Ghicitori, ghici