- Cultural - nr. 67 / 5 Aprilie, 2002 A fost un fenomen al precocitatii intelectuale (cum sunt atatia copii si adolescenti in Romania), exprimat, la sfarsitul secolului trecut in circumstante favorizate de mediul fami-lial in care s-a nascut: tatal, savantul de renume european, Bogdan Petriceicu Hasdeu, mama - o sensibila abrudeanca pasionata de cultura. Iulia (2/14 noiembrie 1869 - 17/29 septembrie 1888) s-a patruns, din pruncie, de indemnul parintelui ei: "Sa nu uiti niciodata ca te cheama Hasdeu, iar deviza familiei noastre trebuie sa fie: patrie, onoare, stiinta!". Cu o memorie iesita din comun, la sase ani invatase programa scolara pentru cursul primar; la opt - a absolvit examenul pentru clasa intai la Liceul "Sfantu Sava" din Bucuresti; la 12 ani este trimisa la Paris, unde, pe langa studiile obisnuite, face muzica si desen, continua sa scrie poeme si citeste in original operele unor celebritati la moda: Hugo, Lamartine, Vigny, Musset; la 16 ani isi ia bacalaureatul, apoi devine studenta si se gandeste sa adune material pentru teza de doctorat la Sorbona, cu titlul extrem de ambitios: "Filosofia populara la romani: logica, psihologia, metafizica, etica si teologia". Pana la aceasta varsta a scris, pe langa caietele de versuri, schite, povestiri, nuvele, piese de teatru. In 1887 isi pregatea pentru tipar volumul Bourgeons d'Avril, insa, pana atunci, avea caligrafiate creatiile Mihai Voda Viteazul (povestire-roman pentru copii, 1876), o drama istorica in trei acte, Istorioare pentru amicele mele si pentru copile de la 10 la 20 de ani (1877), Alexandru cel Bun (1878), Les étourderies (roman, 1881), isi redacta Jurnalul si impresiile de calatorie. Din Paris, o macina dorul de acasa, pe care si-l marturisea in poeme precum Une nuit, La Roumanie, Patrie, Chanson dace: "Je voudrais revoir encore / Mon vieux Danube au flot bleu / Et ma montagne que dore / Un rayon qu