interviu cu Florin MANOLESCU La începutul anilor 90, ziarele româneşti erau împărţite în două tabere (pro şi contra Puterii), erau pline de articole "militante", uitînd adesea să informeze clar despre ce s-a întîmplat, erau pline de manipulări etc. Acum peisajul presei s-a schimbat mult. Care credeţi că sînt principalele schimbări în bine? Sînt de acord cu dvs. că în comparaţie cu începutul anilor '90, peisajul presei româneşti s-a modificat în bine. Iar pînă la un punct cred că modificarea aceasta reflectă, cum e şi firesc, schimbările produse la nivelul întregii societăţi româneşti. Cred şi eu că în tot acest interval de timp ziarele (şi împreună cu ele o bună parte din cei care stau în spatele sau în faţa lor, "manipulatori" şi cititori deopotrivă) au parcurs o bună bucată de drum în direcţia cea bună. S-a schimbat (în bine) atitudinea generală faţă de proprietatea privată, atitudinea faţă de Regele Mihai şi faţă de Monarhie sau modul de a înţelege interesele strategice ale României. Am impresia că s-a ieşit cu adevărat din faza mineriadelor şi a acţiunilor gen Miron Cozma şi s-a intrat într-o altă fază a relaţiilor cu adversarii politici, care încep să nu mai fie priviţi ca duşmani. Dacă mai adaug la toate acestea şi atitudinea presei democratice faţă de trecut (mă gîndesc în primul rînd la trecutul de tip securistic), faţă de corupţie, faţă de rolul justiţiei sau faţă de drepturile indivizilor, atunci mă tem că încep să schiţez un tablou de-a dreptul idilic şi că ar trebui să regret faptul că presa nu are ceva mai multă putere. Pentru că din acest punct de vedere, dacă Legislativul şi Executivul s-ar afla pe aceeaşi lungime de undă cu cea mai mare parte a presei, atunci cu siguranţă că drumul nostru, al românilor, spre democraţie şi spre integrarea europeană ar fi ceva mai scurt şi mai uşor de parcurs. Sînteţi plecat din ţară de aproape zece ani, locuiţi