Stindardul sub care Statele Unite îşi alcătuiesc şi îşi stabilizează alianţele în complicatul război împotriva terorismului este cel al valorilor democratice. Politicienii şi militarii, universitarii şi organizaţiile societăţii civile consideră că aceste valori au fost atacate prin teribilele atentate de la 11 septembrie şi în apărarea lor sînt chemate democraţiile europene şi dictaturile asiatice, Kremlinul şi Beijingul, emisarii americani brăzdează globul dînd asigurări de fidelitate vechilor prieteni, asigurîndu-i pe cei noi să îi vor susţine împotriva contestaţiei interne, încercînd să găsească soluţii în regiunile unde negocierile sînt în impas - în Orientul Mijlociu, dar şi în India şi în Pakistan - folosind toată puterea lor de influenţă pentru a înlătura ameninţarea terorismului. Acest efort este privit cu destulă circumspecţie de cei care văd în puterea Americii reala ameninţare pentru pacea lumii: Statele Unite nu fac decît să-şi urmărească propriile interese economice, extinderea sferei lor de influenţă, valorile democratice nu sînt decît o formă demagogică, folosită ca drog pentru adormirea vigilenţei unor mase apolitice şi lipsite de clarviziune. Caracterul eterogen al alianţelor, felul cum sînt trataţi prizonierii la baza devenită lagăr de la Guantanamo, măsurile de securitate internă care permit - într-o oarecare măsură - nesocotirea libertăţilor cetăţeneşti în ceea ce-i priveşte pe cei bănuiţi, sînt - se spune - tot atîtea dovezi ale fragilităţii devotamentului faţă de democraţie chiar în ţara care vrea s-o impună tuturor. Pentru aceşti comentatori, nu numai că interesele intră în conflict cu principiile, ci principiile sînt folosite pentru a masca interesele.

Teritoriul utopiei

a fost ocupat de realişti Relaţia dintre argumentele politicii reale şi cele ale utopiilor este analizată de Jonathan Barber (profesor la Universitatea Maryl