- Istoric - nr. 68 / 6 Aprilie, 2002 12. Tragedia de astazi a scolilor romanesti in teritoriul cedat (Am pastrat din documente acest enunt-titlu.) "Prin indepartarea corpului didactic roman si prin masurile legal, abil ticluite, stapanirea ma ghiara a lovit de moarte (s.n.) invatamantul romanesc din Transilvania de Nord." In anul scolar 1940/1941, functionarea scolilor confesionale "nu a fost autorizata decat in foarte putine cazuri." In schimb, au fost create "sectii romanesti pe langa scolile maghiare de stat", dar "Aceste sectii romanesti n-au fost si nu sunt romanesti decat cu numele." Acolo unde au functionat, posturile erau ocupate de cadre didactice maghiare, "recrutate uneori dintre mici meseriasi sau mici slujbasi cu 3-4 clase secundare." Foarte multi invatatori si profesori romani au fost obligati sa se refugieze, fapt similar peste decenii, dupa '89, in multe dintre localitatile judetelor Covasna si Harghita. Cifrele sunt grai toare: 3.982 de refugiati, invatatori si profesori romani, din 4.700, cati erau inainte de 30 august 1940! Cei mai multi dintre ramasi n-au fost toti incadrati de autoritatile asupritoare. Academia Teologica de la Oradea a ramas fara nici un profesor, iar cea de la Cluj numai cu doi profesori romani titulari! Toate ordonantele maghiare privitoare la scoala cuprind formal "norme pline de intelegere fata de minoritati." Dar! Limba de predare in scolile primare de stat este, de regula, limba maghiara! In toate judetele, cu exceptia celor din regiunea secuizata (Trei-Scaune, Ciuc si Odorhei), populatia "este in covarsitoare majoritate romaneasca". In anul scolar 1940/1941, in patru dintre cele mai mari judete din teritoriul ocupat (Bihor, Salaj, Satu-Mare si Maramures), "aproximativ 251 de scoli primare romanesti functionau, dar si acestea in mare parte cu invatatori unguri." "In regiunea secuizata n-a functionat nici o scoa