In zona defavorizata Marasesti nu prea calca investitorii, in ciuda facilitatilor acordate prin lege. Autoritatile judetene se implica destul de palid, data fiind prezenta unui primar liberal in fruntea orasului La o jumatate de an dupa ce Guvernul a declarat Marasestiul zona defavorizata, cel mai sarac oras din Vrancea ramine inca "Cenusareasa" judetului. Orgoliul administratiei publice judetene, nevoita sa coopereze cu un primar liberal, face ca investitorii sa nu se prea apropie de oras. Atunci cind vin, cei mai multi renunta dezamagiti de greutatile pe care le intimpina, suspect, in completarea documentatiei. Primarul Emilian Brasov declara ca nu intelege comportamentul celor de la centru. Betele in roate puse investitorilor care care nu plac "la judet" ar trebui dublate de semnale, mai mult sau mai putin subtile, asupra afaceristilor agreati. Cum nici asta nu se intimpla, orasul ramine intr-un stand-by din care pierde populatia activa, in mare majoritate in somaj. Mai mult de 200 de firme intre care aproape zece cu profit, peste 2000 de someri, 700 de beneficiari ai Legii venitului minim garantat si 300 de femei care lucreaza in industria confectiilor. Cam la asta se reduce, cu exceptia administratiei, invatamintului si sistemului sanitar, activitatea unui oras ce numara impreuna cu satele componente aproape 14.000 de locuitori. In septembrie 2002, Marasestiul a fost declarat pentru trei ani zona defavorizata, printr-o hotarire a Guvernului. Orasul parea sa aiba deschisa perspectiva unui dezvoltari economice rapide, favorizata de asaltul investitorilor atrasi de facilitatile acordate. Afaceristii sint scutiti de impozitul pe profit, beneficiaza de 50% reducere din impozitul pe salariu daca angajeaza cel putin zece someri. Prin hotariri de Consiliu Local primesc gratuit terenul pe care vor ridica viitoarele fabrici si platesc un impozit cu 30% mai mic. "O serie d