- Cultural - nr. 70 / 10 Aprilie, 2002 Este unul dintre prea putinii oameni de stiinta romani ale carui viata si opera au fost cercetate acribios si prezentate in studii sau monografii pe masura: Viata si activitatea lui Spiru C. Haret (Gh. Adamescu, 1936), Spiru Haret, (Dinu Constantin, 1970), Spiru Haret in stiinta, filozofie, politica, pedagogie, invatamant (Emil Baldescu, 1972), Spiru Haret (Serban Orascu, 1976) s.a. Efortul intru cunoasterea contributiei lui la evolutia culturii si civilizatiei nationale moderne este justificat, pentru ca savantul s-a remarcat prin gesturi in premiera sau cu greutate deosebita: a fost primul roman doctor in matematica la Sorbona (Paris, 1878, cu teza: Sur l'invariabilité des grandes axes des orbites planétaires) • a demonstrat, contrar credintei unor oameni de stiinta precum Laplace si Poisson, ca axele mari ale orbitelor planetare nu sunt invariabile, suferind, in timp, anumite perturbatii • a propus - primul! - introducerea in tara noastra a unor metode matematice in cercetarea fenomenelor sociale • a organizat, pe baze moderne, invatamantul romanesc, ale carui principii sunt aplicate, azi, intr-o tara nordica • s-a preocupat intens de relatia societate/politica, atragand atentia oficialitatilor vremii ca nerezolvarea problemei taranesti, de pilda, va duce la convulsiuni pagubitoare si dureroase, prevazand, astfel, marea rascoala din 1907 ... S.H., matematician, astronom, pedagog si om politic, a vazut lumina zilei in orasul de pe Bahlui, Iasi, la 15 februarie 1851. Studiile secundare le-a urmat insa in Bucuresti, la Liceul "Sfantu Sava" (1862-1869), ale carui temelii le-a asezat, simbolic, marele lui precursor transilvanean, Gheorghe Lazar, in primul patrar al framantatului si productivului veac al XIX-lea. A facut studii superioare, la fel ca majoritatea odraslelor familiilor instarite de atunci, la Paris, unde s-a specia