- Istoric - nr. 70 / 10 Aprilie, 2002 Francmasoneria este definita ca o organizatie transnationala cuprinzand o elita de initiati, avand ritualuri complexe, scopuri oculte si activitati prea putin cunoscute. Se pare ca originile sale se gasesc in Ordinul Cavalerilor Templieri. In secolul XVIII, Masoneria a fost un vehicul al ideilor iluministe. Masoneria a avut un rol decisiv in organizarea si desfasurarea Revolutiei Franceze din 1789, ai carei lideri au fost masoni in majoritatea lor. In secolul XIX, Masoneria a militat pentru inlaturarea Vechiului Regim in toata Europa, pentru regimuri liberal-democratice, pentru formarea statelor nationale, avand un rol deosebit si in Revolutia de la 1848. Prima Mare Loja din istoria universala a francmasoneriei moderne s-a constituit la Londra, in 1717. In 1723 aceasta a adoptat "ritul scotian, aulic si acceptat". In Principatele Romane, primele tentative de organizare masonica apar in secolul XVIII, in timpul domniei lui Constantin Mavrocordat. In 1748, sultanul adopta masuri represive impotriva reuniunilor masonice din Istanbul, la care participau, in special, grecii. La 1734 italianul Anton Maria del Chiaro (fost secretar al domnitorului Constantin Brancoveanu) a infiintat lojile din Galati si Iasi, in timpul lui Mavrocordat. In anii 1740-1743 sunt mentionati patru venerabili ai lojii din Iasi: Vasile Bals, Iordache Dulgheru, Iordache Cantacuzino si Sandu Sturdza, toti fiind mari boieri. In 1750, francezul Louis Davin infiinteaza loji la Bucuresti si Iasi, sub obedienta Marelui Orient al Frantei. Intre anii 1770-1780, francezul Jean-Louis Carra, dascalul copiilor domnitorului Grigore Ghica, activeaza in masoneria din Moldova. Carra va participa apoi la Revolutia Franceza, fiind ghilotinat ca girondin. Majoritatea lojilor din Tarile Romane se vor afla in permanenta sub obedienta Marelui Orient al Frantei. Marea Loja din