- Istoric - nr. 70 / 10 Aprilie, 2002 14. Proprietatea urbana si rurala Alaturi de Biserica si de Scoala, de celelalte institutii, "regimul proprietatii a fost si el din temelii si cu violenta zguduit, in asa masura, incat si in aceasta privinta Ardealul de Nord nu mai este astazi decat o imensa ruina cu mii si mii de existente romanesti distruse, cu mii si mii de averi prapadite pe preturi de nimic sau confiscate, pur si simplu, cu brutalitate fara seaman". Indata dupa instalarea noii stapaniri maghiare, s-au inmultit ordonantele si decretele al caror scop era spolierea romanilor si izgonirea lor din teritoriul ocupat prin Diktatul de la Viena. Toate principiile de drept international au fost incalcate cu cinism de catre guvernul ungar, in timp ce "in Romania populatia maghiara n-a suferit nici o stingherire in exercitiul dreptului de proprietate." Romania a ramas consecventa principiilor din care s-a inspirat reforma agrara din 1921, reforma prin care au fost improprietariti 44.158 de unguri si de secui, cu 139.096 ha. Intr-adevar, ungurii ramasi in Romania dupa arbitraj - 15.671 de capi de familie cu 50.016 ha, nu au "fost cu nimic atinsi in drepturile lor", iar "colonistii unguri - 6.152 de gospodarii cu 60.061 iugare, aproape toate in regiuni curat romanesti - se bucura… de deplina libertate economica." Statul maghiar a luat masuri draconice in privinta proprietatilor romanesti. Vom face succinte referinte doar la cateva dintre ele, din motive lesne de inteles. Numirea de curatori la proprietatile rurale. In "Budapesti közlöny" (Monitorul Oficial) nr. 292/24 decembrie 1940, s-au numit curatori maghiari la "proprietatile romanesti parasite" (fostii proprietari au fost siliti sa ia calea refugiului), autorizati de a arenda averile si de "a vinde inventarul viu sau mort." Inlaturarea administratorilor romani si numirea de curatori maghiari. Proprietatile