Ce vor americanii de la noi, romanii

Toate mesajele oficiale si semioficiale care vin din SUA confirma ca NATO va deschide masiv portile si ca, la summit-ul de la Praga din noiembrie 2002, sapte din tarile candidate vor obtine invitatii de aderare. Romania face parte din tarile cu sanse clare si categorice. Dupa cum ne mai amintim, la summit-ul de la Madrid numai trei state (Polonia, Ungaria si Cehia) au primit invitatia de aderare. De atunci, factorii decizionali din Romania au inteles perfect ca drumul spre NATO trece in mod obligatoriu prin Washington. Intelegerea acestui fenomen si eforturile facute in vederea imbunatatirii relatiilor cu Statele Unite, singura putere globala din lume, au contribuit la hotarirea presedintelui Bush de a oferi o sansa Romaniei. Si anume, o sansa unica de aderare. La recenta conferinta de la Bucuresti privitoare la largirea NATO, secretarul de stat adjunct american, Richard Armitage, a multumit oficial Romaniei pentru participarea la operatiunile militare din Afganistan, Bosnia si Kosovo. Cred ca, pina in noimebrie 2002, conducerea Romaniei poate sa consolideze prin fapte si acte concrete apartenenta tarii noastre la comunitatea tarilor democratice. Diplomatia romana trebuie sa faca toate eforturile pentru a intelege sensul adinc al mesajelor care se transmit Bucurestiului. In relatiile civilizate intre state trebuie respectate unele norme de conduita si politete. Sugestiile facute de conducerea americana prin canalele diplomatice trebuie analizate si intelese. Acestea se refera la necesitatea de a implementa consolidarea democratiei parlamentare, la restabilirea economiei capitaliste, liberale, prin retrocedarea proprietatii private. Fara constituirea unui stat de drept care sa respecte drepturile fundamentale ale omului nu se poate adera la NATO. Washingtonul a sugerat de mult nevoia unor reforme adinci ale ad