Nato: ultima strigare. Joi, 4 aprilie 2002, Guvernul Romaniei a adoptat un "plan de actiuni pentru integrarea in Nato", plan aprobat in ziua urmatoare (vineri, 5 aprilie) de Csat. Din perspectiva Summit-ului de la Praga din noiembrie al Organizatiei Nord-Atlantice, planul pare strict necesar. Niciod...
Nato: ultima strigare
Joi, 4 aprilie 2002, Guvernul Romaniei a adoptat un "plan de actiuni pentru integrarea in Nato", plan aprobat in ziua urmatoare (vineri, 5 aprilie) de Csat. Din perspectiva Summit-ului de la Praga din noiembrie al Organizatiei Nord-Atlantice, planul pare strict necesar. Niciodata Romania n-a fost mai aproape de primirea in cea mai mare alianta politico-militara a lumii ca acum. Alianta, dominata de Sua, si-a schimbat pozitia fata de tarile candidate dupa evenimentele din 11 septembrie 2001. La Madrid, in urma cu cinci ani, au prevalat criterii economico-sociale si institutionale, pe care Romania nu le indeplinea. Intrarea in Nato presupunea o anume dezvoltare economica, susceptibila sa suporte costurile modernizarii si reorganizarii armatei, dar si o anume dezvoltare institutionala, capabila de o conectare rapida la structurile similare ale Organizatiei. Romania nu indeplinea practic nici unul dintre criteriile impuse de Nato si, in ciuda sperantelor populatiei ei, dornica de stabilitatea si siguranta oferite de Alianta, nu a fost admisa. Dintre fostele state socialiste doar Polonia, Cehia si Ungaria au devenit membre ale Organizatiei. Mai mult, desi nominalizata in capul "listei de asteptare" pentru valul secund al admiterii, Romania s-a indepartat treptat de sansa, la inceputul noului mileniu parand a se plasa pe ultimul loc intre aspirante. Evenimentele din 11 septembrie au schimbat totul. Atacul terorist din America a impins pe primul plan, din considerente geo-strategice, criteriul politic, Romania devenind prin plasame
